BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Activitate parchete – 21-25 mai 2018
25.05.2018 | Magdalena SĂRSAN

 
Competition Law
Magdalena Sărsan

Magdalena Sărsan

Activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

1. PICCJ. Infracțiuni contra umanității. Extindere și continuare a urmăririi penale.

În cauza cunoscută generic sub denumirea „Dosarul Revoluției”, procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus extinderea și efectuarea în continuare a urmăririi penale, pentru intervalul 22-27 decembrie 1989, sub aspectul săvârșirii infracțiunii contra umanității față de suspectul I. I., la data săvârșirii faptelor membru și președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale, organism care de facto a exercitat puterea executivă și legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariția Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când președintele consiliului a primit rolul unui șef de stat, iar atribuțiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive.

Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele:

Suspectul I. I, în calitate de inițiator și coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar) iar, mai apoi, în calitate de președinte al CFSN (care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), a acceptat și oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist. Autoritatea lui I. I., pentru toată perioada de după 22 decembrie 1989 orele 16:00, rezultă din multitudinea deciziilor acestuia, dintre care unele cu caracter strict militar. Printre aceste decizii se numără reactivarea general (r) M. N. și numirea acestuia în funcția de ministru al apărării, schimbarea din funcție a general lt. S. V. A., eliberarea din funcție a generalului G. Ș. și numirea sa pe una inferioară, constituirea Tribunalului Militar Excepțional ce i-a judecat pe soții Nicolae și Elena Ceaușescu și aducerea din rezervă, respectiv numirea în funcții de comandă a mai multor generali.

Deciziile diversioniste au avut caracter general, fiind vizate toate centrele urbane importante ale României. Acestea s-au materializat prin: deplasarea unor efective militare (eterogene, inclusiv din punctul de vedere al comenzii militare), complet echipate de luptă, inclusiv cu armament greu, în mod voit fără o eficientă coordonare, în interiorul marilor aglomerări urbane ale țării; darea de ordine privind deplasarea unor unități militare pe timp de noapte, fără asigurarea comunicării necesare cu celelalte unități militare dispuse deja în teren; solicitarea repetată prin intermediul TVR ca populația civilă, parțial înarmată, să participe activ la apărarea unor obiective urbane importante. Aceste acțiuni s-au desfășurat pe fondul psihozei teroriste generalizate indusă prin răspândirea în mod repetat a unor informații false privind acțiuni ostile, intense și diversificate, aparținând ”dușmanului terorist”. Informațiile au fost diseminate prin intermediul comunicațiilor militare și civile.

Aceste conduite au contribuit la survenirea unor consecințe deosebit de grave (numeroase pierderi de vieți omenești, vătămări corporale, fizice sau psihice, privarea gravă de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internațional a unor persoane, suferințe mari, distrugerea unor bunuri de patrimoniu).

Faza de urmărire penală este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

:: Sursa : www.mpublic.ro

*

În aceeași cauză, , procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus extinderea și efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii contra umanității față de suspectul R. P., la data săvârșirii faptelor membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN) și, începând cu 26 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României, prin Decretul nr. 1 din 26 decembrie 1989.

Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele:

Suspectul R. P. a fost încă de la înființarea CFSN unul dintre factorii importanți de decizie ai acestui organism, iar în această calitate, la fel ca suspecții I. I. și V. G. V., a acceptat și oficializat decizii militare, unele cu caracter diversionist.

Deciziile diversioniste au avut caracter general, fiind vizate toate centrele urbane importante ale României. Acestea s-au materializat prin: deplasarea unor efective militare (eterogene, inclusiv din punctul de vedere al comenzii militare), complet echipate de luptă, inclusiv cu armament greu, în mod voit fără o eficientă coordonare, în interiorul marilor aglomerări urbane ale țării; darea de ordine privind deplasarea unor unități militare pe timp de noapte, fără asigurarea comunicării necesare cu celelalte unități militare dispuse deja în teren; solicitarea repetată prin intermediul TVR ca populația civilă, parțial înarmată, să participe activ la apărarea unor obiective urbane importante. Aceste acțiuni s-au desfășurat pe fondul psihozei teroriste generalizate indusă prin răspândirea în mod repetat a unor informații false privind acțiuni ostile, intense și diversificate, aparținând ”dușmanului terorist”. Informațiile au fost diseminate prin intermediul comunicațiilor militare și civile.

Aceste conduite au contribuit la survenirea unor consecințe deosebit de grave (numeroase pierderi de vieți omenești, vătămări corporale, fizice sau psihice, privarea gravă de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internațional a unor persoane, suferințe mari, distrugerea unor bunuri de patrimoniu). 

Faza de urmărire penală este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

:: Sursa : www.mpublic.ro

2. PICCJ. Evaziune fiscală.Efectuarea urmăririi penale.

Procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus miercuri, 23 mai 2018, efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul P. C. D. pentru săvârşirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (11 acte materiale).

Din probele administrate până în prezent a rezultat următoarea situație de fapt:

În perioada ianuarie 2012 – octombrie 2017, sustrăgându-se de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale prevăzute de Codul fiscal, a declarat la organul fiscal teritorial venituri obținute din cedarea folosinței bunurilor imobile aflate în proprietatea sa mai mici decât cele obținute în realitate. În mod concret, suma nedeclarată de suspectul P. C. D. este de 684.487 lei (echivalentul a 152.883 euro), aferentă cedării folosinței a 11 bunuri imobile deținute. Aceasta a avut drept consecință prejudicierea bugetului general consolidat al statului cu suma totală de 136.572 lei, din care 114.687 lei reprezintă impozit pe venit, iar 21.885 lei contribuția la asigurările sociale.

Totodată, procurorii au dispus în cauză instituirea măsurii asiguratorii a popririi sumelor de bani aflate într-un cont bancar al suspectului, în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune, cât și pentru acoperirea cheltuielilor judiciare.

Faza de urmărire penală este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

:: Sursa : www.mpublic.ro

3. PICCJ. Inducere în eroare a organelor judiciare. Efectuarea urmăririi penale.

Procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție efectuează acte de urmărire penală față de suspecții N. M. și O. L. sub aspectul participației improprii, sub forma complicității, la săvârșirea infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare (art. 52 rap. la art. 48 Cod penal rap. la art. 268 alin. 2 Cod penal).

În fapt, procurorii au reținut că, în perioada aprilie – mai 2015, suspecții N. M. (la data săvârșirii faptelor procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti) și O. L. (procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti) ar fi determinat o persoană, prin constrângere, să întocmească în fals o sesizare și documente care să susțină cele reclamate în conținutul acesteia.

Documentele falsificate au fost expediate Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti și folosite drept probe în două dosare, precum şi în susţinerea/motivarea unei cereri de extrădare.

Faza de urmărire penală este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

:: Sursa : www.mpublic.ro

***

II. Activitatea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

1. DIICOT-Maramureș. Constituirea unui grup infracțional organizat, contrabandă. Percheziții, începerea urmăririi penale.

La data de 23 mai 2018 procurorii DIICOT- B. T. Maramureş împreună cu lucrători din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei au efectuat un număr de 16 percheziţii domiciliare pe raza judeţului Maramureş, în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunii de contrabandă.

În cauză există suspiciunea rezonabilă că începând cu anul 2013, pe raza judeţului Maramureş, s-a constituit un grup infracţional organizat specializat în activităţi ilicite de contrabandă cu produse accizabile din tutun, provenite din spaţiul extracomunitar (Ucraina), introduse în ţară prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal. Activitatea grupării s-a divizat pe mai multe paliere şi perioade diferite de timp, remarcându-se că inclusiv în prezent există preocupări în acest sens.

S-a dispus începerea urmăririi penale faţă de un număr de 59 de persoane, cu privire la care s-a avut în vedere faptul că – în pofida unor capturi şi ridicări de bunuri traficate, efectuate de către organele de urmărire penală pe parcursul cercetărilor – s-au reorganizat de fiecare dată şi au continuat activităţile ilicite, manifestând constant o ostilitate vădită şi adesea exprimată la adresa organelor poliţiei de frontieră.

Prejudiciul total în cauză se ridică la suma de peste 700.000 euro (peste 3.300.000 lei), fiind reţinute deja pe parcursul urmăririi penale 591 de baxuri cu ţigări reprezentând un nr. de 295.409 pachete de ţigări – toate provenite din activităţile ilicite de contrabandă ale grupării infracţionale.

Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia Operaţiuni Speciale.

Pe întreg parcursul procesului penal, persoanele beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.

:: Sursa : www.diicot.ro

Magdalena Sărsan


Aflaţi mai mult despre , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.