ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Rolul semnăturii pentru încheierea contractului de credit

12.06.2018 | Raluca Ioana ORZA
Newsletter
Instagram
Facebook

După cum am observat, nu este o problemă în sine încheierea contractului, nu se contestă încheierea contactului atunci când se analizează natura juridică de titlu executoriu a contractului.  In acest context, mă opresc la analiza cerinței privind semnătura, respectiv verific care este rolul semnăturii. Potrivit Codului de procedură civilă, în secțiunea dedicată elementelor de probațiune, se stabilește că existența semnăturii reprezintă un element ce probează consimțământul. Analizând mai departe cerința consimțământului, constat că în Codul civil, acesta este reglementat drept o condiție de fond a actului juridic civil. În condițiile în care nu se contestă încheierea contractului, însă cu toate acestea se respinge încuviințarea executării silite invocând o lipsă a semnăturii, rezultă concluzia că lipsa acesteia este atașată unei false condiții de formă pentru că, de fapt, ce se invocă este lipsa consimțământului.

Analizand considerentele  Deciziei nr.7/2018 pronunțată de ICCJ în dezlegarea unor chestiuni prealabile de drept ( decizie de respingere ca inadmisibilă a sesizării, deci fără efect obligatoriu în ceea ce privește considerentele, dar care în opinia mea cuprinde un raționament juridic ce poate fi împărtășit dacă se sprijină pe argumente pertinente), se desprinde o concluzie similară. Astfel, în paragraful 85 al deciziei se reține faptul că o asemenea interpretare este o adăugire la textele de lege incidente, respectiv art. 8 din Ordonanța 85/2004, pentru că cerința semnăturii ține de forma actului și de regimul probator al acestuia, iar nu de condițiile de fond cerute pentru valabilitatea contractului.

Un alt argument în sensul analizei permise judecătorului este însuși caracterul procedurii de încuviințare a executării silite, iar acest caracter mi se pare esențial. Obiect al analizei este un contract, pretins titlu executoriu a cărui încuviințare se solicită. Verificarea comporta asupra unor elemente care generează o aparență de legalitate suficientă pentru a trece de filtrul încuviințării. Situațiile devin mai particulare, în contextul  în care  cererile sunt formulate  și susținute  în mod diferit. Astfel, pot fi identificate o parte din cereri, în care creditorul puțin mai diligent decât în alte situații, pe lângă un extras de cont care atestă virarea sumei împrumutate către debitor, vine și cu un extras din baza sa de dată informațională, din care rezultă un schimb de corespondență între creditor și debitor.  Aceasta ,,conversație” este exprimată într-un limbaj codat specific, de metadate, pe care un informatician l-ar înțelege mai bine, atestă operațiunile efectuate de catre debitorul in sensul contractării creditului. Debitorul a fost nevoit să-și facă un cont pe platforma creditorului, s-a logat in acest cont prin introducerea unor date cu caracter personal care să-i asigure identificarea. Aceste câteva elemente generează o prezumție de existența a consimțământului necesar încheierii contractului, care vine să contracareze argumentul lipsei semnăturii electronice și al rolului său.

Este adevărat că procedura încuviințării executării silite presupune administrarea de probe: este vorba în acest caz de cererea adresată de creditor, executor și de titlul executoriu (înscrisuri), acestea sunt elemente care se atașează cererii și ele sunt prevăzute de dispozițiile legale. Ele fac obiectul încuviințării, fiind depuse la dosar, fie sunt reținute că utile soluționării  cauzei, fie trebuie  respinse și eliminate din ansamblul probator. Ca regulă, ele sunt păstrate și însușite la dosarul cauzei. Ca atare, inclusiv acel extras de cont care atestă plata sumei împrumutate este câștigat cauzei ca înscris în probațiune (și menționez că sunt contracte în care se prevede că momentul încheierii contractului este cel al transferului sumei de bani, ceea ce face ca pentru anumite tipuri de dosare sa se depună dovada virării sumei către  debitor, în timp ce în altele nu se depune acest extras, pentru că art. 8 din Ordonanța 85/2004 stabilește ca în lipsa unei alte convenții a părților, momentul încheierii  contractului la distanță este cel al întâlnirii cererii și a ofertei, momentul primirii mesajului de confirmare de către consumator, fără a se solicita transferul efectiv al sumei de bani). In acest context, în egală măsură și prezumțiile (judecătorești) pot fi apte a constitui mijloace de probă admisibile in procedura încuviințării executării silite.

Jud. Raluca Ioana Orza
Tribunalul Comercial Mureș

Opinie susținută în cadrul dezbaterii Este titlu executoriu contractul încheiat online între IFN și debitor?, ediția 190, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)

Newsletter
Instagram
Facebook

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate