Pentru comunicare profesională JURIDICE.ro recomandă Infinit PR
TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

AVESTIS News 21-29 mai 2018

30.05.2018 | JURIDICE.ro

Curtea Constituţională a admis, prin Decizia nr. 104/2018, obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi a mediului de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

Obiecţia a fost formulată de Preşedintele României şi vizează atât critici de constituționalitate extrinsecă, privitoare la procedura de adoptare a legii contestate, cât și critici care vizeazăconstituționalitatea intrinsecăa prevederilor acesteia.

Prin legea dedusă controlului de constituţionalitate se abrogă:
– dispoziţiile art. 82 alin. 1 lit. e din Legea nr. 161/2003, ce instituiau incompatibilitatea între calitate de deputat şi senator şi calitatea de comerciant persoană fizică;
– dispoziţiile art. 84 alin. 1 lit. g din Legea nr. 161/2003, ce instituiau incompatibilitatea dintre funcţia de membru al Guvernului şi calitatea de comerciant persoană fizică;
– dispoziţiile art. 85 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 161/2003, ce instituiau incompatibilitatea dintre funcţia de prefect şi subprefect şi calitatea de comerciant persoană fizică;
– dispoziţiile art. 87 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 161/2003, ce instituiau incompatibilitatea dintre funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al Municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte a consiliului judeţean şi calitatea de comerciant persoană fizică.

Curtea a reţinut că,din evaluarea cadrului legislativ existent cu privire la incompatibilități și conflict de interese ale unor categorii de funcții și demnități publice, materia supusă controlului de constituționalitate se regăsește în mai multe acte normative disparate sau există chiar paralelisme legislative, incompatibilităţile mai sus menţionate fiind reglementate separat şi de alte legi organice ce reglementează statul deputaţilor, senatorilor, membrilor Guvernului etc. Legiuitorul are atributul și, în același timp, obligația constituțională, în măsura în care consideră necesară multiplicarea incompatibilităților prevăzute de textul constituțional sau, dimpotrivă, abrogarea celor existente în legile infraconstituționale, de a adopta acte normative care săreglementeze în materia incompatibilităților cu respectarea principiului unicității reglementării în materie, potrivit art. 14 din Legea nr. 24/2000, mai ales căreglementările de același nivel și având același obiect trebuie săfie cuprinse, de regulă, într-un singur act normativ.

Având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie de incompatibilități, precum și faptul căstabilirea standardelor de integritate constituie o chestiune de oportunitate care intră în marja de apreciere a legiuitorului, iar prin prisma art. 148 din Constituție, legiuitorul este unul dintre subiecții ce garanteazăaducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării, Curtea a constatat călegiferarea în această materie intră în această marjă de apreciere, desigur în limitele constituționale în ceea ce privește identitatea constituțională, coroboratăcu suveranitatea naționalăși cu obligațiile constituționale ce decurg din art. 11 și art. 148.

Pentru aceste aspecte, obiecţia de neconstituţionalitate a fost admisă, iar decizia nr. 104/2018 a fost publicată în M. Of. nr. 446/29.05.2018 fiind definitivă şi general obligatorie.

II. Guvernul României a adoptat Hotărârea nr. 354/2018 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 1/2016

Actul normativ instituie o serie de reglementări contabile referitoare la:
– modul de înregistrare a sumelor reprezentând reducerea sau anularea de provizioane aferente creanţelor înstrăinate, ce au fost deductibile la determinarea rezultatului fiscal; al preţului de cesiune a creanţelor şi a sumelor reprezentând valoarea creanţelor de înstrăinare;
– norme împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne, dintre care enumerăm aspecte legate de : i) înregistrarea pierderilor generate de diferenţele de curs valutar la împrumuturi şi instrumente legate de obţinere de finanţare; (ii) cursul valutar în lei al sumei de 200.000 euro al plafonului aplicabil contribuabililor ce declară şi plătesc impozitul pe profit trimestrial; (iii) modul de determinare a bazei de calcul în funcţie de care se calculează impozitul pe profit; (iv) modul de determinare a bazei de calcul aplicabil sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor;
– reglementări referitoare la aplicarea sistemului de scutire la plata impozitului pe venit, aplicabil contribuabililor cu handicap grav sau accentuat;
– condiţiile în care se acordă facilitatea fiscală de către angajatorul angajaţilor care desfăşoară activitatea de creare programe de calculator;
– reglementări specifice aplicării scutirilor la impozitul pe venit de care beneficiază persoanele care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor din activităţi de cercetare – dezvoltare şi inovare;
– reglementări privind scutirea de la plata impozitului pe venit acordată persoanelor fizice ca urmare a desfăşurării activităţii pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni cu angajatori care desfăşoară activităţi cu caracter sezonier corespunzătoare unor anumite coduri CAEN (ex. domeniul hotelier, al alimentaţiei publice pentru evenimente, etc.);
– reglementări specifice ale scutirii pentru veniturile din activităţi independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă;
– prevederi specifice determinării opţiunii de a stabili venitul net anulat în sistem real aplicabil contribuabililo impuşi pe baza normei de venit;
– reglementări privind stabilirea impozitului pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuală pentru care se aplică retinerea la sursă;
– dispoziţii privitoare la aplicarea dreptului contribuabililui de a dispune asupra destinaţiei unei sume din impozit (2% sau 3,5% din impozitul pe venit);
– dispoziţii privitoare la stabilirea venitului anual din activităţi agricole pe bază de norme de venit;
– dispoziţii privitoare la calcularea, declararea şi plata impozitului aferent veniturilor din activităţi agricole;
– reglementări privitoare la determinarea şi plata impozitului pe venitul anual estimat, precum şi bonificaţii pentru plata cu anticipaţie a acestui impozit;
– dispoziţii privind întocmirea şi depunerea declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice;
– reglementări privind stabilirea impozitului anual datorat, prin aplicarea cotei de 10% asupra câştigului net impozabil;
– dispoziţii privind stabilirea, declararea şi plata contribuţiei de asigurări sociale datorate de persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente şi drepturi de proprietate intelectuală;
– reglementări privind contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
– reglementări privind determinarea bazei de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor;
– reglementări privind determinarea bazei de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din categoria prevăzută de art. 155 din Codul fiscal (ex. venituri din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală etc.);
– reglementări privind contribuţia asiguratorie de muncă – contribuabilii ce au obligaţia de a o achita, baza de calcul, termene şi detalii de plată.

Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 422/25.05.2018 fiind aplicabil de la 29.05.2018.

 III. Parlamentul României a dispus republicarea în Monitorul Oficial a Legii nr. 51/1995 privind organizarea profesiei de avocat

Republicarea include toate modificările actului normativ, inclusiv cele introduse prin Legea nr. 25/2017, articolele fiind numerotate. Aceasta este a treia republicare a legii.

Legea nr. 51/1997 a fost republicată în M. Of. nr. 440/24.05.2018 fiind aplicabilă de la 29.05.2018.

IV. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii declarat de Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Braşov referitoare la o problemă de drept – aplicarea art. 784 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă

Î.C.C.J. a dispus interpretarea și aplicarea unitarăa dispozițiilor art. 784 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, în sensul că suspendarea urmăririi silite prin poprire bancară înlătură obligația terțului poprit de a indisponibiliza și încasările, în contul debitorului poprit, ulterioare suspendării.

Până în prezent, suspendarea executării silite nu conducea la ridicarea popririi de pe contul indisponibilizat, ci poprirea rămânea înfiinţată dar, ca efect al suspendării executorul nu mai putea efectua distribuiri asupra sumelor indisponibilizate, până la momentul soluţionării contestaţiei la executare.

Decizia Î.C.C.J. a fost publicată în M. Of. nr. 430/21.05.2018 fiind aplicabilă de la 29.05.2018.


Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Newsletter
Publicitate
Corporate
Membership