Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

CJUE. C-216/18, PPU – Minister for Justice and Equality. Mandat european de arestare. Refuz predare. Faza orală
04.06.2018 | JURIDICE.ro

Cauza C-216/18 PPU Minister for Justice and Equality, judecată conform procedurii preliminare de urgență (PPU) de CJUE în formațiune de Mare Camera, a avut faza orală, vineri, 1 iunie 2018.

Noutatea constă în a răspunde la întrebarea Curții Supreme din Irlanda dacă, în ciuda principiului încrederii reciproce între statele membre ale UE, deficiențele sistematice în respectarea statului de drept într-unul dintre acestea (în speță Polonia) poate autoriza un alt stat membru (în speță Irlanda) să refuze executarea unui mandat european de arestare emis de primul stat împotriva unui cetățean al său pentru comiterea unor infracțiuni grave. Pârâtul s-a opus predării sale, afirmand că predarea sa ar contraveni articolului 6 din CEDO, motivând că recentele modificări legislative și modificările propuse în Polonia creează un risc real de denegare de dreptate. Principalul motiv al pârâtului este acela că aceste modificări subminează fundamentul însuși al încrederii reciproce dintre autoritățile judiciare emitente și cele de implementare, astfel că este pusă la îndoială funcționarea sistemului MEA.

În susținerea acestei obiecții, pârâtul s-a bazat, în special, pe un document al Comisiei Europene denumit „Propunere motivată în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”) în ceea ce privește statul de drept din Polonia”, precum și pe documentele aferente, în special, avizele Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept („Comisia de la Veneția”), drept dovadă a modificărilor legislative din Polonia și efectul acestora asupra sistemului judiciar. În propunerea motivată către Consiliul European din 20 decembrie 2017 în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) TUE, Comisia Europeană a solicitat ca acesta să determine existența unui risc clar de încălcare majoră a valorilor indicate la articolul 2 TUE de către Polonia și să transmită Poloniei în acest sens recomandări adecvate. Comisia Europeană a abordat două domenii de interes deosebit: lipsa unei analize constituționale independente și legitime și amenințările la adresa independenței sistemului judiciar.

Potrivit cererii de întrebare preliminară, nu s-a ridicat problema veridicității conținutului propunerii motivate și a conținutului avizelor Comisiei de la Veneția, cu privire la modificările legislative din Polonia. Instanța de trimitere a acceptat faptul că propunerea motivată și avizele Comisiei de la Veneția reprezintă informații specifice, actualizate, obiective și sigure cu privire la situația care amenință statul de drept din Polonia.

Instanța de trimitere a concluzionat că statul de drept din Polonia a suferit daune sistematice din cauza impactului cumulativ al tuturor modificărilor legislative adoptate în decursul ultimilor doi ani. Modificările legislative recente au afectat atât de mult statul de drept încât instanța de trimitere a concluzionat că valoarea comună a statului de drept în Polonia a fost încălcată. Instanța de trimitere a confirmat faptul că anumite modificări, privite izolat, pot să nu apară drept încălcări evidente ale statului de drept. Relevantă pentru a înțelege dacă statul de drept în Polonia a fost sau nu a fost încălcat este totalitatea modificărilor legislative. Instanța de trimitere a acceptat declarațiile repetate din propunerea motivată și avizele Comisiei de la Veneția cu privire la efectele pe care aceste modificări le vor avea asupra statului de drept și a fost de acord cu concluziile adoptate de aceste organisme.

Problema care s-a pus a fost efectul pe care acele modificări l-ar avea asupra riscului pârâtului de a nu avea parte de un proces echitabil în statul emitent în cazul în care ar fi predat.

În cadrul ședinței din 1 iunie 2018 din fața CJUE s-a discutat și despre situația din Ungaria și România, ce au fost analizate de Curte în hotărârile reunite Aranyosi si Caldararu din 5 aprilie 2016.

Concluziile avocatului general Tancev în această procedură urgentă sunt așteptate pentru 20 iunie 2018.


Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.