ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

TUE. T-626/16, Troszczynsk/Parlamentul – Indemnizații asistență parlamentară, dreptul la apărare. Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, membru al completului

07.06.2018 | Diana Mădălina ENEA
Abonare newsletter
Mădălina Enea

Mădălina Enea

Tribunalul Uniunii Europene. Hotărârea Camerei a șasea din 16 mai 2018, Troszczynsk/Parlamentul (T‑626/16, nepublicată, cu referinţa EU:T:2018:270 și limba de procedură-franceză). Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, membru al completului[1]

Reclamanta, doamna Mylene Troszczynski, ocupă funcția de deputat în Parlamentul European începând cu anul 2014. Aceasta a încheiat cu M.O. un contract de muncă având ca obiect un post cu normă întreagă în calitate de asistent local.

La data de 30 martie 2015, președintele Parlamentului i-a transmis doamnei deputat faptul că există informații care duc la concluzia că asistentul ei local ocupa în același timp o funcție oficială și permanentă în cadrul partidului politic «Frontul național». Astfel, doamna Troszczynski nu respecta măsurile de aplicare ale statutului deputaților (de aici: «măsurile de aplicare»), iar Direcția generală de finanțe a Parlamentului a cerut suspendarea  plății indemnizației parlamentare pentru asistentul local și rambursarea sumelor deja vărsate în acest sens.

La data de 23 iunie 2016, Secretariatul Parlamentului a emis decizia de recuperare a sumei de 56.554  de euro. Reclamanta a înaintat chestorilor din cadrul Parlamentului o reclamație împotriva notei de debit, însă aceștia au respins-o. La data de 12 iunie 2017, contestația împotriva deciziei a fost respinsă de către biroul Parlamentului.

Reclamanta a solicitat Tribunalului Uniunii Europene să anuleze decizia Secretariatului Parlamentului privind  recuperarea sumei de 56.554 euro, precum și nota de debit.

 Prin hotărârea pronunțată în data de 16 mai 2018, Tribunalul a respins calea de atac exercitată, reținând, în esență, următoarele:

Deși doamna Troszczynski susține că secretarul general al Parlamentului nu are competența de a interveni în adoptarea deciziei de recuperare a unei sume de bani, ci doar  în executarea ei, Tribunalul subliniază că, având în vedere decizia Parlamentului din 29 martie privind modalitațile de aplicare a Regulamentul CE 2004/2003[2], acesta are capacitatea de a suspenda plățile sau de a reduce subvențiile acordate partidelor politice europene, în acesta categorie fiind inclusă și situația asistenților parlamentari.

Cu privire la absența motivării deciziei, sustinuță de reclamantă, Tribunalul a arătat că orice decizie, conform articolului 296, al doilea alineat, TFUE, trebuie să fie motivată, adaugând faptul că aceasta trebuie să fie și adaptată actului în cauză, permițând celor interesați să cunoască justificările măsurii luate, precum și jurisdicția de control aferentă. Parlamentul nu era obligat să răspundă tuturor argumentelor invocate de reclamantă, iar motivarea deciziei acestuia a fost considerată suficientă, chiar dacă nu conținea toate elementele de fapt și drept pertinente, ci doar pe cele esențiale.[3] Secretarul general al Parlamentului a prezentat schimbul de informații realizat cu doamna Trozsczynski, concluzionând în decizia atacată că reclamanta, deși avea sarcina probei, nu a furnizat niciun element care să demonstreze că asistentul local realiza activități în conformitate cu măsurile de aplicare. În aceste condiții, Tribunalul a considerat că decizia atacată a expus în mod suficient motivele care au justificat recuperarea sumei în cauză.

Privind sarcina probei, reclamanta susține că aceasta îi revine Parlamentului, deoarece nu există nicio dispoziție care să impună unui deputat sau asistent să conserve probele relației lor de muncă. Tribunalul a reținut că deputații trebuie să demonstreze realitatea activitații asistentului parlamentar conform măsurilor de aplicare. Acest fapt nu presupune un control al Parlamentului cu privire la activitatea concretă a acestora, scopul fiind de a verifica dacă cheltuielile efectuate corespund în mod efectiv asistenței acordate în cadrul exercițiului mandatului de parlamentar. Avand în vedere că reclamanta nu a furnizat nicio probă care să demonstreze că asistentul local realiza activități în conformitate cu măsurile de aplicare, decizia atacată a fost considerată fondată.

În ceea ce privește argumentul reclamantei referitor la absența ascultării cu ocazia luării deciziei atacate, Tribunalul a arătat că dreptul la apărare este un principiu fundamental al dreptului Uniunii Europene și presupune ca persoana în cauză să își poată face cunoscut, în mod util, punctul de vedere cu privire la elementele care ar putea fi reținute împotriva ei. Totusi, dreptul de a fi ascultat nu presupune în mod necesar o audiere a persoanei în cauză, posibilitatea de a-și prezenta observațiile în scris permițând, de asemenea, respectarea acestui drept. Or, reclamanta a fost în măsură să își exprime punctul de vedere prin prezentarea de informații și furnizarea de documente privind situația si activitățile asistentului local.

Reclamanta susține că Parlamentul a ales să utilizeze mai întâi o procedură de ordin penal, sesizând OLAF și autoritățile judiciare franceze, și că ar fi fost obligat să aștepte finalizarea anchetei înainte de a adopta decizia de recuperare a sumei de 56.554 euro. În analiza sa, Tribunalul a reținut, în esență, faptul că principiul electa una via[4] nu se aplică în ordinea juridică a Uniunii Europene cu privire la acțiunile întreprinse de către instituțiile europene. Parlamentul nu a introdus nicio acțiune, de natură civilă sau penală, în fața unei jurisdicții, și chiar dacă acest lucru s-ar fi intâmplat, principiul nu a fost încălcat, deoarece în cadrul institutiei angajatoare s-a întreprins doar un demers intern ce s-a concretizat ulterior în decizia atacată.

În fapt, după cum rezultă din documentele produse de Parlament, ca răspuns la o întrebare adresată de Tribunal, președintele Parlamentului s-a limitat să informeze pe ministrul de Justiție francez, precum și OLAF, despre faptele de care a luat cunoștință. O asemenea informare nu poate fi considerată ca fiind alegerea unei proceduri de tip penal. În ceea ce privește informarea OLAF, președintele Parlamentului are obligația ca, în conformitate cu articolul 2, al doilea alineat din decizia Parlamentului din 18 noiembrie 1999 privind condițiile pentru investigațiile interne privind prevenirea fraudei, corupției și oricăror activităti ilegale care afectează interesele Uniunii, să transmită, fără întârziere, către OLAF orice element de fapt de care a luat cunoștință și care ar putea lăsa să se prezume existența unor iregularități. În ceea ce privește informarea ministrului Justiției, rezultă din scrisoarea adresată de președintele Parlamentului, că acesta l-a informat pe ministru despre elementele de care avea cunoștință și s-a angajat să transmită orice document autorităților competente. Nu rezultă, în schimb, că s-ar fi pus în aplicare o procedură de tip penal.

Hotărârea Tribunalului poate fi consultată integral în limba franceză aici.


[1] Rezumatul a fost realizat de Diana Mădălina Enea, în cadrul stagiului de practică la cabinetul doamnei judecător dr. Octavia Spineanu-Matei de la Tribunalul Uniunii Europene. Materialul nu angajează în niciun fel instituţia.
[2] Regulamentul (CE)  nr. 2004/2003 al Parlamentului  European și al Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind statutul și finanțarea partidelor politice la nivel european.
[3] A se vedea cauza Hagenmeyer și Hahn/Comisia, T-17/12, EU:T:2014:234, punctul 173.
[4] Acest principiu este specific jurisdicțiilor naționale și presupune că dacă parte care a exercitat o acțiune în față instanței civile competențe nu mai poate exercita o altă acțiune în fața jurisdicției penale sau invers.


Diana Mădălina Enea

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week