JurisprudenţăJurisprudenţă CEDOJurisprudenţă CJUEJurisprudenţă CCRJurisprudenţă ÎCCJJurisprudenţă curentă ÎCCJ / Dezlegarea unor chestiuni de drept / Recurs în interesul legiiJurisprudenţă Curţi de apelJurisprudenţă TribunaleJurisprudenţă Judecătorii
 
ÎCCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept
5 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

ICCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept. Instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii
11.06.2018 | Andrei PAP


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 5 iunie 2018 a fost publicată Decizia nr. 10/2018 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă în Dosarul nr. 984/109/2016* privind pronunțarea unei hotărâri prealabile referitoare la următoarea chestiune de drept.

I. Titularul şi obiectul sesizării

Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă, prin Încheierea din 20 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 984/109/2016*, a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată, în sensul dacă în categoria pensionarilor sistemului public de pensii (în accepțiunea acestei prevederi legale) intră și pensionarii sistemului pensiilor militare de stat (Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare) sau nu”.

II.  Analiza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, a subliniat următoarele:
[…]

52. Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006, supuse interpretării, „Prezenta lege reglementează dreptul la o indemnizație lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică”.

53. Așadar, din conținutul dispozițiilor legale citate, care reglementează domeniul de aplicare al Legii nr. 8/2006, se deduc condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca o persoană să se bucure de beneficiul instituit de acest act normativ, și anume: calitatea de pensionar, calitatea de membru al uniunilor de creatori prevăzute de lege, dar, mai ales, calitatea de pensionar în sistemul public de pensii.

54. Această din urmă condiție creează o diferențiere clară între pensionarii având calitatea de membri ai uniunilor de creatori legal constituite în funcție de sistemul de pensii la care aparțin, respectiv, persoanele pensionate în sistemul public de pensii și persoanele pensionate în alte sisteme de asigurări sociale.

55. În acest caz, titularul sesizării întreabă dacă în categoria pensionarilor sistemului public de pensii, în accepțiunea Legii nr. 8/2006, intră și pensionarii sistemului pensiilor militare de stat, reglementată de Legea nr. 223/2015, sau nu.

56. Pentru a răspunde acestei întrebări trebuie privit, în ansamblu, contextul legislativ care vizează chestiunea de drept supusă analizei pendinte, și anume Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoașterea ca persoane juridice de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 17 ianuarie 2006, modificată prin Legea nr. 4/2007 pentru modificarea art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 16 ianuarie 2007.

57. Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 8/2006:

„Art. 1. – (1) Prezenta lege reglementează dreptul la o indemnizație lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

(2) Cuantumul indemnizației reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, dar nu poate depăși două salarii minime brute pe țară, garantate în plată.

(21) Cuantumul indemnizației se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie. (…)”.

58. De asemenea, conform art. 9 din Legea nr. 8/2006, „Prevederile referitoare la stabilirea, suspendarea, încetarea, plata pensiilor, răspunderea juridică și jurisdicția din domeniul pensiilor din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se aplică în mod corespunzător și indemnizației stabilite în condițiile prezentei legi”.

59. La data de 1.01.2016 a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, care prevede, în cuprinsul art. 109 alin. (1) și art. 110 alin. (1), că pensiile militarilor, polițiștilor, funcționarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit legii.

60. La data de 29.04.2016 a fost adoptată Legea nr. 83/2016 pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 4 mai 2016, care a intrat în vigoare la data de 7.05.2016 și prin care au fost introduse următoarele modificări și completări ale Legii nr. 8/2006 cu relevanță pentru chestiunea de drept supusă dezlegării:

„1. După alineatul (1) al articolului 1 se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

«(11) În înțelesul legii, prin uniuni de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică se înțelege persoanele juridice române de drept privat, fără scop patrimonial, din domenii precum cel al creației muzicale, interpretative, cinematografice, literare, arhitecturale, teatrale, jurnalistice și al artelor plastice, care sunt recunoscute ca fiind de utilitate publică.»

2. După articolul 9 se introduce un nou articol, articolul 91, cu următorul cuprins:

«Art. 91. – (1) Dispozițiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege.

(2) În situația persoanelor prevăzute la alin. (1), cuantumul indemnizației se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a indexării/actualizării.(…)»”.

61. În cazul de speță, contestatorul, membru al Uniunii de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România, a fost beneficiarul unei pensii din sistemul public de pensii, calitate în care, prin Decizia nr. 62.767 din 17.07.2012, emisă de pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, i s-a acordat o indemnizație lunară, în baza art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006, începând cu data de 1.08.2012, menționându-se în act calitatea acestuia de pensionar pentru limită de vârstă (în sistemul public de pensii).

62. Prin Decizia nr. 62.767 din 5.01.2016, emisă de pârâtă, s-a dispus încetarea plății acestei indemnizații lunare, începând cu data de 1.01.2016, cu motivarea că de la această dată a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015 (privind pensiile militare de stat), contestatorul nemaiavând calitatea de pensionar al sistemului public de pensii, ci – astfel cum dispun dispozițiile art. 109 alin. (1), art. 110 alin. (1) și art. 123 din această lege – de pensionar militar.

63. Instanța de fond a apreciat că problema de drept litigioasă constă în stabilirea categoriei beneficiarilor Legii nr. 8/2006, la data emiterii deciziei contestate (5.01.2016), esențial fiind a defini noțiunea de pensionari ai sistemului public de pensii, prin raportare la pensionarii sistemului de pensii militare de stat.

64. În contextul legislativ mai sus arătat, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că indemnizația lunară prevăzută de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 a fost recunoscută, inițial, până la intervenirea modificării legislative, doar în beneficiul persoanelor pensionate în sistemul public de pensii, membre ale uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

65. Prin Legea nr. 83/2016, care a intrat în vigoare la data de 7.05.2016, Legea nr. 8/2006 a fost completată cu un nou articol (art. 91), prin care s-a recunoscut dreptul la acordarea indemnizației lunare prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 și beneficiarilor pensiilor militare de stat.

66. Având în vedere că la data de 1.01.2016 a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015 (privind pensiile militare de stat), care prevede, în cadrul art. 109 alin. (1), că pensiile militarilor devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit legii, înseamnă că, începând cu această dată și până la data la care a intervenit modificarea legislativă care recunoaște acest drept și pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat (7.05.2016 – prin Legea nr. 83/2016), nu a existat temei legal pentru acordarea indemnizației prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 acestei categorii de pensionari.

67. Așadar, prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 nu erau apte, prin ele însele, să conducă la acordarea acestor drepturi în favoarea persoanelor pensionate în alte sisteme de asigurări sociale, cum ar fi pensionarii sistemului pensiilor militare de stat, până la intervenirea modificării legislative.

68. În caz contrar, dacă reglementarea existentă era completă și ar fi acoperit toți pensionarii membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, indiferent de calitatea lor de pensionari din sistemul public de pensii sau din afara acestui sistem, nu ar mai fi fost necesară modificarea expresă a legii, operată nu prin completarea enumerării, ci chiar prin introducerea unui nou articol, prin care se stipulează că de prevederile legii beneficiază și pensionarii sistemului pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de această lege.

69. De altfel, în sensul inexistenței reglementării dreptului în discuție și în cazul pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat, până la data de 7.05.2016, sunt și considerentele Deciziei nr. 332 din 23 martie 2010 a Curții Constituționale.

70. Astfel, prin decizia sus-menționată Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilorart. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 și a reținut că, „(…) având în vedere ansamblul Legii nr. 8/2006, care, așa cum se arată încă din titlu, circumscrie acordarea indemnizației doar pentru pensionarii sistemului public de pensii, în realitate, problema pusă în discuție vizează o omisiune legislativă, respectiv o problemă de legiferare pe care doar intervenția legiuitorului o poate complini. Astfel, (. . .) textul de lege criticat nu este neconstituțional pentru ceea ce prevede, ci pentru ceea ce nu prevede, respectiv pentru faptul că nu se referă și la alte categorii sociale”.

71. Așadar, fiind în discuție o omisiune de legiferare, este evident că intervenția legislativă efectuată prin Legea nr. 83/2016 a avut în vedere complinirea acestei omisiuni, care însă nu poate produce efecte retroactive.

72. Este, de asemenea, evident că textul actului normativ care recunoaște pentru viitor dreptul în cauză și beneficiarilor pensiilor militare de stat care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică nu s-a aflat în vigoare pe toată perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 (privind pensiile militare de stat), la 1.01.2016, și data intrării în vigoare a Legii nr. 83/2016 (pentru completarea Legii nr. 8/2006), la 7.05.2016, astfel că, în cauză, situația juridică creată prin adoptarea normei modificatoare nu poate fi recunoscută retroactiv.

73. În sprijinul acestei interpretări vine și împrejurarea potrivit căreia Legea nr. 83/2016 cuprinde dispoziții finale care prevăd că, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice va elabora și va supune Guvernului spre aprobare modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.650/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

74. Rezultă așadar că prevederile art. 91 din Legea nr. 8/2006, introduse prin Legea nr. 83/2016, nu pot constitui temei legal pentru recunoașterea retroactivă a drepturilor, fiind deplin aplicabil principiul constituțional al neretroactivității legii, deoarece norma modificatoare nu face parte din categoriile care constituie excepția, respectiv nu intră în sfera legii penale sau contravenționale mai favorabile.

75. Revenind la chestiunea de drept supusă dezlegării, respectiv dacă în categoria pensionarilor sistemului public de pensii, în accepțiunea Legii nr. 8/2006, intră și pensionarii sistemului pensiilor militare de stat (Legea nr. 223/2015) sau nu, este esențial a defini noțiunea de pensionari ai sistemului public de pensii, prin raportare la pensionarii sistemului de pensii militare de stat.

76. În România sunt reglementate două sisteme de pensii: sistemul public de pensii și sistemul pensiilor de serviciu sau sistemul pensiilor ocupaționale, așa cum a fost încadrat de către experții Comisiei Europene, concluzie desprinsă din raportul Reuniunii de consultare privind încadrarea sistemelor specifice de pensii din România în „sisteme de securitate socială legate de profesie”, de care beneficiază parlamentarii, magistrații, militarii, polițiștii, personalul auxiliar din justiție, personalul civil navigant, funcționarii publici parlamentari și diplomații.

77. Confundarea celor două categorii de pensii, prin asimilarea principiilor și cumularea prevederilor și drepturilor pe care le conferă, este însă imposibilă.

78. Că prevederile actului normativ pe perioada de referință se aplică numai pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, rezultă neîndoielnic din dispozițiile alin. (4) al art. 1 din Legea nr. 8/2006, care fac trimitere, atunci când reglementează cuantumul indemnizației, la valoarea punctului de pensie – „(4) Cuantumul indemnizației se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie”.

79. Noțiunea de „valoare a punctului de pensie” are aplicabilitate doar în sistemul public de pensii. Doar calculul drepturilor de pensie din sistemul public de pensii, instituit prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare [art. 2 lit. e)], și Legea nr. 263/2010 [art. 2 lit. c)], este construit în jurul principiului contributivității, și anume ca orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei, ce se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie.

80. Spre deosebire de pensia din sistemul public de pensii, calculul pensiei militare de stat are în vedere, în esență, media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea pensionarului, la care se adaugă un spor de până la 15%, astfel că, indiferent de contribuția asiguratului, pensia militară de stat reprezintă o medie a unor venituri obținute de titular anterior pensionării, fără a avea relevanță punctajul obținut de asigurat, și, pe cale de consecință, nici valoarea unui punct de pensie nu are aplicabilitate în sistemul pensiilor militare de stat.

81. În acest context este indiscutabil că legea a avut în vedere, în calitate de beneficiari ai indemnizației lunare reprezentând echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului, pensionarii sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, întrucât numai în cazul acestora cuantumul indemnizației se modifică în funcție de valoarea punctului de pensie, pensionarii sistemelor speciale de pensii fiind exceptați de la aplicarea acestor prevederi, prin lege, indiferent de calitatea acestora de membri ai uniunilor de creatori legal constituite.

82. În concluzie, norma legală în forma aplicabilă până la data de 7.05.2016 nu recunoștea un drept la indemnizația lunară în cuantumul prevăzut deart. 1 alin. (2) din Legea nr. 8/2006, în favoarea pensionarilor din afara sistemului public de pensii..

Pentru considerentele expuse, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a considerat că se impune admiterea sesizării, pronunţând următoarea soluţie:

Admite sesizarea privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, formulată de Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă în Dosarul nr. 984/109/2016*, și, în consecință, stabilește că:

Dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată, se interpretează în sensul că în categoria pensionarilor sistemului public de pensii (în accepțiunea acestei prevederi legale) nu intră și pensionarii sistemului pensiilor militare de stat (Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare).

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

 Pronunțată în ședința publică din data de 19 februarie 2018.”

Andrei Pap
Avocat colaborator SVS & PARTNERS

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 5 de comentarii cu privire la articolul “ICCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept. Instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii”

  1. Amelia FARMATHY spune:

    Am o singură întrebare pe care mi-am pus-o atunci când am dat soluția inversă celei pe care am obligația să o pronunț de acum încolo:
    Cum rămâne cu sensul sintagmei ”indiferent de data înscrierii la pensie” din textul nou introdusului art. 91 din legea nr. 8/2006, că nu am văzut-o decât citată, nicidecum explicată?
    Este logic a se interpreta – au mai făcut-o alții înainte vreme, statuând că sintagma ”aceeași funcție publică” înseamnă orice 🙂 funcție publică, așa că subzistă un precedent judiciar în care ”aceeași” a devenit… ”orice” – că sintagma ”indiferent de data înscrierii la pensie” înseamnă doar data de la data de 4 mai 2016 în sus?
    Și dacă răspunsul este unul afirmativ, de ce a mai simțit, logico-juridic, nevoia legiuitorul să insereze o astfel de sintagmă, câtă vreme e firesc ca orice reglementare, așa cum concluzionează Înalta, să se aplice numai pentru viitor, astfel încât, și în lipsa acestei sintagme, asupra căreia nu se insistă deloc în motivarea Înaltei Curți, numai celor cărora li s-ar fi stabilit dreptul la pensie, începând cu data de 4.05.2016, să beneficieze de prevederile art. 91?
    Nu cumva pentru că s-a dorit, tocmai prin această modificare – înțeleg eu inutilă din perspectiva neanalizării semnificației sintagmei mai sus citate – să se acopere tocmai intervalul 1.01.2016 -3 mai 2016, aflat în discuție?
    Iar principiul neretroactivății legii civile să se refere, în realitate, la faptul că, anterior datei de 4.05.2016, pensionarii din sistemul militar nu puteau pretinde, prin acțiuni în instanță sau prin cereri adresate casei sectoriale de pensii, aceste drepturi, dar că o puteau face oricând după data de 3.05.2016, inclusiv pentru perioada cuprinsă între 1.01.2016-3.05.2016?
    De altfel, există exemple în care legea civilă a reglementat situații juridice aferente unor perioade trecute și nimeni nu a pus problema – pentru că nici nu era cazul – neretroactivității legii civile, ci doar au fost puse în executare/aplicare acele dispoziții legale de la data intrării în vigoare a legii civile, inclusiv pentru acele perioade trecute reglementate.
    Observ că se insistă, în motivare, pe diferența dintre modalitatea de stabilire a pensiei în sistemul public de pensii și cel al pensiilor ocupaționale, abordare corectă, însă un pic inutilă în raport de obiectul analizei – respectiv dreptul sau nu la indemnizație al pensionarilor militari, în intervalul 1.01.-3.05.2016 -, pentru că…, și după data de 4.05.2016, a rămas aceeași diferență în modul de calcul, între cele două tipuri de pensie, și, totuși, legiuitorul a prevăzut, în mod expres, acest drept la indemnizație și pentru miliari, chiar dacă, în continuare, subzistă diferențe incontestabile între modalitățile de stabilire a celor două tipuri de pensie.
    Cu sinceritate, cred că sintagma din întrebarea mea exact asta a dorit să facă – nu discut dacă e bine, moral sau nu, dacă militarii trebuie să aibă sau nu să beneficieze de aceste indemnizații pentru că, eu știu, or fi cântat/interpretat la flaut, ci doar semnificația aceste sintagme, dacă e, totuși, să dăm un sens textului de lege în ansamblul său -, adică să rezolve și situația aferentă intervalului 1.01.-3.05.2016 pentru că, altminteri, inserarea acestei sintagme ar fi lipsită de utilitate practică întrucât, de la data intrării în vigoare a legii nr. 85/2016, pensionarii militari ce urma a se pensiona după această dată, o primeau oricum pentru intervalul ulterior datei de 3.05.2016, prin efectul intrării în vigoare a legii.
    În speța de la care a pornit întrebarea, decizia emisă de Casa Sectorială de Pensii pare să fi fost corect emisă, față de data emiterii, și anume ianuarie 2016, când, într-adevăr, nu exista introdus art. 91, ceea ce înseamnă că, dacă numai acestă decizie de sistare/suspendare a fost contestată de către pensionarul militar, necerându-se, printr-un capăt de cerere distinct, și obligarea casei sectoriale de pensii, după data de 4.05.2016, la emiterea unei alte decizii prin care să i se acorde aceste drepturi pentru perioada 1.01.2016-3.05.2016, nu avea nicio relevanță, pentru soluționarea cauzei, întrebarea formulată, dispozițiile legale fiind cristal de clare pentru momentul față de care urma a se aprecia legalitatea deciziei emise în luna ianuarie 2016 întrucât, într-adevăr, pensia militară nu e pensie de asigurări sociale, în înțelesul legii nr. 263/2010.
    Însă nu acesta era temeiul acordării indemnizației pentru perioada 1.01.2016-3.05.2016, ci conținutul art. 91 din legea nr. 85/2016.
    Cum acest articol nu exista în intervalul ianuarie-3 mai 2016, decizia casei de pensii, dacă a fost emisă până la data de 4.05.2016, pare să fi fost legal emisă, neputând fi infirmată de o modificare ulterioară a legii – asta apropo de neretroactivitatea legii civile și de modalitatea în care se apreciază corect asupra legalității unui act administrativ (în funcție de prevederile legale în vigoare la data emiterii sale, iar nu de la data comunicării actului administrativ, deciziile de pensie fiind acte administrative, dar… judecate de instanțele de dreptul muncii pt. că așa a vrut legiuitorul) -, ceea ce nu îi împiedica pe pensionarii militari – în opinia mea de până la data publicării prezentei decizii a Înaltei în Monitorul Oficial:)))) – să ceară, după data de 4.05.2016, reluarea în plată a acestei indemnizații, precum și diferențele aferente perioadei 1.01.2016-3.05.2016, pentru că actul administrativ, respectiv decizia de sistare a plății indemnizației, fără a fi nelegală raportat la data emiterii sale, a devenit caducă, a căzut, să zicem, într-un soi de desuetudine de actualitate, ca urmare a adoptării unei prevederi legale ce necesita emiterea unei noi decizii care să reflecte această modificare a legislației.
    Mă rog, deja e o pagină de istorie judiciară obligatorie acest interval dintre 1.01.2016 și 3.05.2016, la fel și sintagma ”indiferent de data înscrierii la pensie”.
    Poate… altă dată.

    • De ce vă comentaţi extrajudiciar sentinţele?
      O sentinţă şubredă nu se propteşte cu justificări şi explicaţii publice.
      Judecătorii care respectă deontologia profesională nu îşi comentează şi argumentează propriile hotărâri în acest fel.
      În plus, dezbaterea politicilor publice este rolul legislativului, nu este o prerogativă a autorităţii judecătoreşti.
      O să vă treziţi în instanţă cu avocaţi care o să vă citeze aceste argumente şi comentarii extra-judiciare.
      Dar cred că poate nu s-a înţeles. O s-o spun pe şleau.
      Nu vă mai comentaţi propriile hotărâri judecătoreşti în mod public.
      Nu trebuie le scuzaţi sau să le explicaţi şi nu le justificaţi.

  2. Amelia FARMATHY spune:

    Dacă cu atât aţi rămas din ce aţi lecturat (în afara faptului că nu vă obligă nimeni să o faceţi), cu siguranţă nu aveţi nevoie de niciun răspuns.
    Vi le tot daţi de unul singur_ nimic nu e, până la urmă, întâmplător_ de când aţi apărut în peisaj.
    Cât despre caracterizările pe care le faceţi, nu reuşiţi, vorba cuiva, decât să vă desenaţi într-o imagine… postimpresionistă, cu pretenţii de cap-de-operă: dinţi puşi pe muşcat(Ă).

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate