TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

TZA News. Banking / 11 iunie 2018
11.06.2018 | Mihai DUDOIU, Gabriela ANTON


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Mihai Dudoiu

Mihai Dudoiu

Gabriela Anton

Gabriela Anton

Decizia nr. 2/2018 din data de 19 februarie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii în dosarul nr. 2739/1/2017

În Monitorul Oficial al României nr. 463, Partea I, din 5 iunie 2018 a fost publicată Decizia nr. 2/2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție („ÎCCJ”) – Completul competent să judece recursul în interesul legii în ședința publică din data de 19 februarie 2018, cu privire la examinarea recursurilor în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curții de Apel Bacău, Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov și Colegiul de conducere al Curții de Apel București cu privire la întinderea și natura efectelor pe care le au măsurile asigurătorii înființate în cadrul procesului penal asupra bunurilor unei persoane fizice sau juridice și repercusiunile acestora asupra executării silite începute anterior de un creditor ipotecar al cărui drept este opozabil terților, asupra acelorași bunuri, și modul în care sechestrul asigurător penal interferează cu actele de executare silită întocmite într-o astfel de executare.

1. Context

Ca urmare a identificării unei jurisprudențe neunitare cu privire la problema de drept vizată, Colegiul de conducere al Curții de Apel Bacău, Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov și Colegiul de conducere al Curții de Apel București au apreciat că este necesară promovarea unui recurs în interesul legii pentru interpretarea unitară a dispozițiilor art. 712 și următoarele din Noul Cod de Procedură Civilă.
Practica neunitară a instanțelor se conturează în jurul a două opinii principale, care au în vedere pe de-o parte, soluția respingerii contestațiilor la executare formulate de parchet, reținându-se că o măsură asiguratorie instituită într-un dosar penal nu poate constitui un impediment la inițierea sau continuarea executării silite (opinia majoritară), iar pe de altă parte, soluția admiterii contestațiilor la executare formulate de către parchet în situații similare, considerând, printre altele, că efectul de indisponibilizare a sechestrului asigurător se răsfrânge asupra întregii situații juridice a bunului și vizează atât efectele actelor juridice anterioare, cât și pe cele ale actelor ulterioare aplicării măsurii.

2. Soluția și considerentele ÎCCJ

ÎCCJ a admis recursurile în interesul legii formulate de colegiile de conducere ale respectivelor instanțe, stabilind că „existența unui sechestru asigurător penal asupra imobilelor unei persoane fizice sau juridice nu suspendă executarea silită începută de un creditor ipotecar, al cărui drept de ipotecă asupra acelorași bunuri a devenit opozabil terților anterior înființării măsurii asiguratorii din procesul penal și nu determină nulitatea actelor de executare ulterioare înființării măsurii asiguratorii din procesul penal asupra acelorași bunuri”.

În argumentarea soluției, instanța supremă a reținut, printre altele, următoarele aspecte:

2.1 Instituirea sechestrului penal nu poate conduce la suspendarea legală a executării silite în cazul în care un alt creditor care deține un titlu executoriu a solicitat executarea silită a imobilului sechestrat, întrucât: (i) cauzele privind suspendarea legală a executării silite sunt expres și limitativ prevăzute de lege, iar ipoteza discutată nu se află printre acestea; (ii) o măsură cu funcție asiguratorie nu poate bloca executarea unui drept de creanță care are un caracter cert și se desfășoară în temeiul unui titlu executoriu; (iii) creditorul urmăritor este deținătorul unui bun în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și (iv) cazuistica anterioară care a generat divergența în jurisprudență nu corespunde ipotezei de aplicare a principiului „penalul ține în loc civilul”.

2.2 Instituirea sechestrului penal nu determină nulitatea actelor de executare ulterioare înființării măsurii asiguratorii din procesul penal asupra acelorași bunuri, neputând constitui un impediment la inițierea și/sau continuarea executării silite, întrucât: (i) instituirea de măsuri asigurătorii în procesul penal nu naște în patrimoniul statului un drept de preferință față de alți creditori, decât în condițiile și limitele impuse de legislația în vigoare, așa cum prevede în mod expres art. 2328 din Noul Cod Civil, potrivit căruia preferința acordată statului și unităților administrativ-teritoriale pentru creanțele lor se reglementează prin legi speciale, însă o astfel de preferință nu va afecta drepturile anterior dobândite de terți; (ii) legalitatea măsurii asigurătorii nu poate afecta legalitatea altor sarcini prealabil înscrise în cartea funciară și nici a dreptului creditorului de a-și satisface creanța pe calea executării silite; (iii) principiul „penalul ține în loc civilul” nu poate influența concursul dintre cele două instituții juridice puse în discuție și (iv) fapta de executare silită nu constituie infracțiunea de sustragere de sub sechestru.

Av. Mihai Dudoiu, Partner ȚUCA ZBÂRCEA & ASOCIAȚII
Av. Gabriela Anton, Partner ȚUCA ZBÂRCEA & ASOCIAȚII

Acest material informativ are numai un caracter orientativ. Scopul său nu este de a oferi consultanţă juridică cu caracter definitiv, care se va solicita conform fiecărei probleme legale în parte. Pentru detalii şi clarificări privind oricare dintre subiectele tratate vă rugăm să contactaţi avocaţii sus-menţionaţi.

Avocaţii specializați în Drept bancar din cadrul Țuca Zbârcea & Asociații acordă consultanţă profesională privind cadrul juridic aplicabil diverselor domenii ale dreptului bancar şi financiar, de la achiziţionarea şi privatizarea băncilor până la structurarea diverselor tipuri de contracte de împrumut bilateral, sindicalizat sau de altă natură, inclusiv în legătură cu întocmirea documentaţiilor aferente. Echipa firmei reprezintă bănci comerciale naţionale şi internaţionale de marcă, bănci de investiţii, bănci de dezvoltare, societăţi de leasing, societăţi de asigurare, aranjori şi alte instituţii financiare prezente în România sau interesate să investească în România. Având în vedere că multe dintre proiectele de finanţare fac parte din tranzacţii mult mai complexe, echipa de Drept bancar colaborează cu avocaţii din celelalte departamente ale Ţuca Zbârcea & Asociaţii, experimentaţi în finalizarea cu succes a tranzacţiilor cu componentă financiară, inclusiv privatizarea băncilor, falimentul şi restructurarea băncilor, punerea în executare şi recuperarea creanţelor, consultanţă pentru instituţii financiare privind proiectele de fuziuni şi achiziţii, transferuri de portofolii, analiza riscului de creditare şi a împrumuturilor neperformante.

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate