Senatul României. Dezbatere ref. poluarea aerului în România
11.06.2018 | JURIDICE.ro
Vineri, 8 iunie 2018, Senatul României a informat că, la data de 6 iunie 2018, Comisia pentru Mediu a Senatului României, în colaborare cu Comisia pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaților și cu Observatorul Român pentru Sănătate, a organizat dezbaterea ,,Cum scoatem România din ‘blocul toxic’ al statelor UE cu probleme majore cauzate de poluarea aerului?”, potrivit unui comunicat.
În cadrul evenimentului, la care au participat specialiști, reprezentanți ai instituțiilor statului și ai organizațiilor neguvernamentale, Kurt Straif, director de departament în Agenția Internațională pentru Cercetarea în Domeniul Cancerului din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, a prezentat dovezi științifice ale faptului că emisiile motoarelor Diesel sunt cancerigene. La nivel global, cercetătorii se așteaptă la 24 de milioane de cazuri noi de cancer la nivelul anului 2035, comparativ cu 15 milioane de cazuri noi, câte au fost în anul 2015. Specialistul a citat un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății care arată că 15.000 de decese pot fi atribuite poluării aerului din România.
La rându său Vlad Mixich, președintele Observatorului Român pentru Sănătate, a prezentat concluziile unui studiu ştiințific care arată că plimbarea pe o stradă cu trafic aglomerat reduce funcția pulmonară şi anulează efectele benefice ale mersului pe jos. În ciuda faptului că traficul este principala sursă a poluării aerului, 70% dintre mașinile înmatriculate în anul 2017 în România sunt mai vechi de 11 ani, iar 50% dintre acestea sunt mai vechi de 15 ani. Dr. Vlad Mixich a amintit că peste 23.000 de decese premature în România sunt cauzate de poluarea cu pulberi în suspensie şi oxizi de azot, rezultate din traficul aglomerat şi alte surse de poluare.
Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu a Senatului României: “Amenințarea unei proceduri de infringement există de câțiva ani, iar Comisia Europeană a atras atenția că România riscă sancțiuni de până la 200.000 de euro pe zi dacă nu ia măsuri pentru reducerea poluării aerului. De atunci are loc un joc de pasare a răspunderii între autorități și de declarații hilare – politicieni care propun să pornim aspiratoarele pe balcon pentru a absorbi din poluare sau care dau vina pe grătarele de mici din oraș pentru calitatea proastă a aerului. La nivelul factorilor de decizie, atitudinea a fost fie de negare a problemei și a impactului ei, fie de demersuri prea puțin relevante – ex: achiziționarea de mașini electrice de măturat aleile. Asta în timp ce aceleași autorități au dat undă verde la înmatriculările de hârburi poluante prin eliminarea timbrului de mediu, iar municipalitățile cheltuie bani grei pe achiziția de autobuze Diesel, în condițiile în care ar putea accesa fonduri europene pentru transport electric sau hibrid, într-un context mondial în care marile metropole aplică planuri pentru interzicerea autovehiculelor Diesel.”
