Achiziţii publiceAfaceri transfrontaliereArbitrajAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiContencios administrativContravenţiiCorporateCyberlawData protectionDrept civilDrept comercialDrept constituţionalDrept penalDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiDreptul UEEnergieExecutare silităFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăLITIGIIMedia & publicitateMedierePiaţa de capitalProcedură civilăProprietate intelectualăProtecţia consumatorilorProtecţia mediuluiTelecom
 
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

Print Friendly, PDF & Email

CCR pendinte: imposibilitatea existenței conflictului de competență cu Înalta Curte de Casație și Justiție

04.07.2018 | Andrei Alexandru MARCU
Andrei Alexandru Marcu

Andrei Alexandru Marcu

În data de 02.07.2018 s-a constituit un nou dosar (1015D/2018) pe rolul Curţii Constituţionale, urmând a fi analizate dispoziţiile art. 135 alin. (2) din Codul de procedură civilă (cauza Curtea de Apel Bacău, din oficiu).

Conform motorului de căutare de pe pagina Curții Constituționale, acesta este primul dosar în care această dispoziție formează obiectul unui control de constituționalitate.

Instanţa de trimitere este Curtea de Apel Bacău, care a hotărât să nu suspende judecarea cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate.

Dispoziţiile criticate au următorul conţinut normativ:

Art. 135 (extras) – Soluţionarea conflictului de competenţă
(2) Nu se poate crea conflict de competenţă cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Hotărârea de declinare a competenţei sau de stabilire a competenţei pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este obligatorie pentru instanţa de trimitere.

Dispozițiile din Constituție în raport de care se va efectua controlul de constituționalitate au următorul conținut normativ:

Art. 1 (extras) – Statul român
(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

Art. 16 (extras) – Egalitatea în drepturi
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

Art. 21 (extras) – Accesul liber la justiţie
(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

Art. 124 (extras) – Înfăptuirea justiţiei
(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.
(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

Art. 126 (extras) – Instanţele judecătoreşti
(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
(2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.
(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.
(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.

Art. 142 (extras) – Structura
(1) Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.

Art. 147 (extras) – Deciziile Curţii Constituţionale
(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
(4) Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

Mulțumesc pe această cale Curții de Apel Bacău pentru faptul că precizează pe pagina on-line a dosarului și dispozițiile din Constituție în raport de care se va realiza controlul de constituționalitate. Nu înțeleg de ce nu se poate impune, la nivel normativ, obligația ca această mențiune să fie realizată pe pagina dosarelor tuturor instanțelor din România care acceptă trimiterea unei excepții de neconstituționalitate.

Andrei Alexandru Marcu
Student, Facultatea de Drept, Universitatea „Ovidius” Constanţa


Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.