Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 


 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

FJR atrage atenţia asupra consecinţelor nefaste pe care le pot avea modificările ref. reducerea termenelor de prescripție din Codul penal
06.07.2018 | JURIDICE.ro

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România atrage atenţia asupra consecinţelor nefaste pe care modificările cu privire la reducerea termenelor de prescripție aduse Codului penal le pot avea asupra modului în care autorităţile judiciare îşi vor îndeplini atribuţiile legale, precum şi asupra intereselor legitime ale societății. FJR apreciază că aceste modificări nu vor avea ca efect mult clamata eradicare a „abuzurilor”, ci împiedicarea anchetării unor cauze penale, în special a celor complexe.

Constatarea, cercetarea și judecarea, în interiorul termenului de prescripție, a unor infracțiuni de corupție și asimilate, în care sunt implicați funcționari publici de rang înalt, poate deveni iluzorie, lipsită de orice rezultat practic de prevenire și combatere a fenomenelor infracționale.
În lipsa unor studii de impact, a unor cercetări sociologice și a unor evaluări criminologice, se va ajunge la o cvasi-imunitate de drept material a acestor funcționari publici, fără să existe o justificare obiectivă şi rezonabilă.

In aceste condiții, atragem atenția asupra faptului că modificările legislative vizând termenele de prescripție pot avea ca efect încălcarea a cel puțin nouă articole din Constitutia Romaniei.

Reducerea termenelor de prescripție face ca anchetarea acestor infracțiuni să fie iluzorie, iar nu efectivă, încălcându-se astfel dispozițiile art. 16 alin. 1 și 2 din Constituție: „(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege”.

Conform art. 1 alin. 3 și 5 din Constituție: „(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate. […] (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”.

În contextul în care, mai ales în cauzele complexe, cu prejudicii uriașe inclusiv pentru bugetul public, cercetarea și judecarea unor infracțiuni, în interiorul termenului de prescripție a răspunderii penale, nu sunt obiectiv posibile în raport cu mijloacele juridice de care dispun organele statului, persoanelor vătămate li se încalcă dreptul de proprietate, prevăzut de art. 44 alin. 1 din Constituție, în măsura în care remediile pe cale civilă aflate la dispoziția acestora nu conferă suficiente mijloace de restabilire a situației anterioare.

Imposibilitatea anchetării unor cauze complexe, având ca obiect infracțiuni de corupție sau asimilate (spre exemplu, fraude în materia achizițiilor publice care provoacă prejudicii de milioane de euro și denaturează mediul economic concurențial) poate îngrădi accesul liber la activități economice prevazut de art. 45 din Constituție.

Totodată, aceasta imposibilitate se poate transforma, prin evoluția fenomenului infracțional, într-o încălcare a obligației statului de a lua măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetățeanului un nivel de trai decent, prevăzută de art. 47 alin. 1 din Constituție.

Împiedicarea Ministerului public să efectueze anchete contravine art. 131 alin 1 din Constituție, care prevede că rolul procurorilor este de a apăra „ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.” În raport de dispoziţiile art. 53 alin. 2 din Constituţie, această manieră de a reglementa termenele de prescripţie are ca efect restrângerea dreptului de a proteja ordinea de drept şi libertaţile cetăţeneşti, restrângere care nu se dovedește a fi nici necesară într-o societate democratică, nici proporţională cu situaţia ce a determinat-o (care, de altfel, nu este justificată sau explicată de legiuitor) şi conduce la atingerea efectivă şi de substanţă a dreptului organelor judiciare de a investiga faptele cu privire la care se aplică prescripţia redusă.

Persoanele fizice sau juridice, victime ale unor infracțiuni, își văd lipsite drepturile de o protecție penală adecvată, fiind periclitate drepturi constituționale pe care Statul are obligația de a le ocroti prin anchete efective, între care dreptul la viață (art. 22 alin. 1 din Constituție) sau dreptul la libertate și siguranță (art. 23 alin. 1 din Constituție), deoarece protecția acestora presupune, de cele mai multe ori, măsuri pozitive din partea statului, precum asigurarea unor anchete imediate și efective în privința funcționarilor publici obligați să asigure respectarea acestor drepturi.

În mai multe decizii, Curtea Constituțională a României a statuat că este nevoie de soluții legislative adecvate din punct de vedere al prescripției răspunderii penale, în situații care „reclamă nevoia unei reacții ferme din partea statului, o nevoie de dreptate ce nu se stinge prin simpla scurgere a vremii de la data săvârșirii lor”, reținându-se că „reacția din partea comunității constituie atât o datorie de conștiință, cât și o dovadă de respect față de soarta victimelor” (a se vedea Deciziile nr. 511/2013 și nr. 341/2014).

De asemenea, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat în cauza C‑105/14, Ivo Taricco și alții, că o reglementare națională în domeniul prescripției răspunderii penale, precum cea prevăzută în dreptul italian (prelungirea termenului de prescripție cu doar o pătrime din durata sa inițială), care a afectat procesele penale privind fraude grave în materia taxei pe valoarea adăugată, „poate aduce atingere obligațiilor impuse statelor membre prin articolul 325 alineatele (1) și (2) TFUE în ipoteza în care această reglementare națională ar împiedica aplicarea unor sancțiuni efective și disuasive într‑un număr considerabil de cazuri de fraudă gravă aducând atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene”.

judecător Dragoș Călin, Curtea de Apel București, co-președinte
judecător Anca Codreanu, Tribunalul Brașov, co-președinte


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “FJR atrage atenţia asupra consecinţelor nefaste pe care le pot avea modificările ref. reducerea termenelor de prescripție din Codul penal”

  1. Razvan Nicolae MICUL spune:

    Poate era mult mai util și înțelept adoptarea unei poziții mai flexibile încă din anul 2017, când PSD avea tot interesul să negocieze cu opoziția pe tema codurilor și legilor justiției. Acum, care ar mai fi interesul puterii să negocieze? Opoziția și-a tras toate ”gloanțele”, iar FJR și-a scris toate petițiile. Totul într-un limbaj radicalizat, care nu a lăsat loc nici unui dialog. Când PSD se temea de stradă, de proteste, opoziția ar fi avut posibilitatea să negocieze foarte eficient și să obțină concesii majore din partea PSD. Acum ce să mai negocieze?! Puterea politică se află într-o poziție de forță, operă exclusivă a comportamentului aberant, de circari, al opoziției. Inclusiv FJR începe apoteotic petiția „FJR apreciază că aceste modificări nu vor avea ca efect mult clamata eradicare a „abuzurilor””. Este incredibil cât de catastrofal au dus jocul de comunicare opoziția și cei care se află pe acea parte a baricadei. PSD oricum a rezolvat, cu efect întârziat, abuzul în serviciu. Să nu uităm că OUG 14 este contestată la CCR în multiple dosare. Expunerea de motive la OUG 14 începe apoteotic, cu fiind lumea în stradă guvernul se teme, deci abrogăm OUG 13. Dacă CCR declară neconstituțional OUG 14, ceea ce este previzibil, discuția pe abuz în serviciu s-a încheiat. FJR este cam cu 5 pași în urma partidului, la PSD deja se fac liste, s-a depășit demult momentul dialogului din punctul lor de vedere. Acum poate vor înțelege și judecătorii că singura propteală reală a justiției este încrederea justițiabililor de rând, aia anonimi, batjocoriți în atât de multe dosare. Odată ce joci capitalul de încredere dat de societate, precum dependentul la păcănele, asta este, mult noroc cu partidul.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.