Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Modificări esențiale privind medierea: obligativitatea judecătorului de a recomanda medierea și posibilitatea avocatului de a da putere executorie acordului de mediere prin atestare
09.07.2018 | Ilie DORIN

Ilie Dorin

Ilie Dorin

* La data de 18 septembrie 2018, Curtea Constitutionala se va pronunta asupra constitutionalitatii acestei modificari, ca urmare a sesizarii facute la CCR.

Camera Deputatilor a adoptat in data de 26 iunie 2018 Proiectul de Lege nr 483/2016 privind modificarea Legii Medierii 192/2006. Proiectul a fost trimis spre promulgare, urmand ca zilele urmatoare, daca nu se va trimite la Curtea Constitutionala, sa se publice in Monitorul Oficial, devenind astfel lege.

Principalele modificari aduse legislatiei medierii se refera la faptul ca medierea a ramas o procedura absolut voluntara, acordul de mediere devine titlu executoriu in anumite conditii si, totodata, se instituie o procedura de obligativitate a judecatorilor de a dispune trimiterea partilor la mediere.

Importanta este, de asemenea, prevederea prin care, in cazul medierilor judiciare (exista un proces in curs si partile aleg sa isi medieze disputa, depunand dupa mediere acordul la instanta la care se judeca) se poate returna taxa de timbru daca partea interesata solicita aceasta, integral sau in proprotie de 50% în cazul in care conflictul soluţionat pe calea medierii este legat de transferul dreptului de proprietate, constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, partaje şi cauze succesorale. 

Voi analiza pe scurt doua modificari esentiale si anume reglementarea medierii voluntare (chiar daca legea are nuante de obligativitate acestea sunt de ordine privata) si conferirea caracterului executoriu acordului de mediere.

1. Medierea nu devine obligatorie, ci ramane un act voluntar al partilor. Judecatorul recomanda medierea si cere partilor dovada incercarii medierii. Legea de mai sus a clarificat etapele si documentele sedintei de informare privind medierea, insa atat medierea propriu-zisa cat si sedinta de informare nu mai sunt obligatorii. Referitor la obligativitate, se introduc urmatoarele modificari:

– La art. 43 se introduce un nou aliniat 2 indice 1: ”In cauzele prevazute la art. 60 indice 1, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, partile vor incerca solutionarea litigiului prin mediere.”

– art. 60 indice 1 alin. (1) se modifica: ”In litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme alternative de soluţtionare a conflictelor, partile si/sau partea interesata, dupa caz, sunt tinute sa faca dovada ca au incercat procedura medierii, in urmatoarele materii:”

– La art. 63 se introduc aliniatele 3 si 4 dupa cum urmeaza: „(3) In cazurile prevazute la art. 60 indice 1, daca odata cu primirea cererii de chemare in judecata, reclamantul nu a depus dovada ca s-a incercat solutionarea conflictului prin mediere, instanaa, odata cu comunicarea cererii de chemare in judecata, va solicita atat reclamantului, cat si paratului, sa depuna dovada ca au incercat solutionarea pe cale amiabila a litigiului, daca o astfel de incercare a avut loc; (4) In cazul in care pana la data la care judecatorul fixeaza prin rezolutie, potrivit art. 201 alin. (3) din Codul de procedura civila, primul termen de judecata, niciuna dintre parti nu comunica instantei dovada prevazuta la alin. (2), instanta va solicita partilor depunerea acesteia pana la primul termen de judecata.”

Dupa cum reise din cele de mai sus, nu exista nici o sanctiune pentru parti daca nu depun la dosar dovada incercarii solutionarii conflictului prin mediere. Cu alte cuvinte, instanta le va cere sa depuna dovada incercarii medierii, dar daca partile nu o vor depune, procesul va continua pur si simplu, fara nici o sanctiune pentru parti. Legea instituie, asadar, mai mult o obligatie pentru instanta decat pentru parti, si anume obligatia judecatorului de a pune in vedere partilor sa mearga la mediator. Judecatorii isi vor putea indeplini aceasta indatorire si prin simpla mentionare in citatii a recomandarii medierii in mod expres (in acest sens, se poate introduce o recomandare privind medierea, cu titlu general in toate citatiile care vor pleca de la instante catre justitiabli). Totodata, aceasta recomandare poate fi adusa la cunostinta reclamantului prin Rezolutia prin care i se cere completarea cererii de chemare in judecata, in conformitate cu art. 200 CPC. Partile raman in toate cazurile libere sa mearga la mediator sau sa continue procesul fara a lua in considerare recomandarea judecatorului de caz. Rezulta ca medierea este si ramane o procedura eminamente voluntara si partile vor fi singurele care vor decide daca vor alege cale amiabila a medierii ori calea judecatii.

O modificare mai nuantata o reprezinta un nou articol, art. 76  care dispune ca: ”Judecatorul, in baza rolului activ, aplicand dispozitiile art. 227 din Codul de procedura civila, dispune trimiterea partilor la mediere, in cauzele ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii, si care se afla pe rolul primei instante de judecata de mai mult de 18 luni de la investirea acesteia, fara a fi solutionate, exceptand cauzele in care acestea au incercat solutionarea prin mediere.” Asadar, in cauzele mai vechi de 18 luni pe rolul primei instante, judecatorul va dispune trimiterea partilor la mediator pentru a incerca medierea. Obligativitatea aceasta nu are nici o sanctiune, prin urmare, din punctul meu de vedere, ramane tot o recomandare pentru judecatori, iar pentru partile litigante o alternativa pe care o pot declina, chiar nemotivat. Daca e sa ne referim la fondul problemei, nu intelegem ratiunea acestei norme. De vreme ce partile staruie in judecata, este de la sine inteles ca acestea nu sunt dispuse sa se medieze; ni se pare absurd ca in plina judecata sa  le trimiti sa se impace. Sansele la o impacare sunt minime in aceasta faza, pentru ca partile deja au investit bani si incredere in judecator, asteptand cu sufletul la gura o sentinta care, cred ele, le va fi favorabila.

2. Acordul de mediere devine titlu executoriu daca este atestat de avocatii partilor sau un notar care participa la mediere, daca este atestat de un notar ales de mediator (postmediere), daca este atestat de un avocat ales de mediator (postmediere). Se mentine si actuala procedura de consfintire si autentificare, insa cu modificari de esenta. Modificarile legislative sunt urmatoarele:

– La art. 58 se modifica alin. (2) dupa cum urmeaza ”Acordul partilor nu trebuie sa cuprinda prevederi contrare legii si ordinii publice. In conditiile in care legea impune indeplinirea unor conditii de fond si forma, legalitatea acordului de mediere poate fi verificata si atestata fie de avocatii partilor sau de catre un notar public, in situatia in care acestea au fost asistate pe parcursul procedurii de mediere, fie de un alt avocat sau notar public ales de mediator cu acordul partilor.”

– La acelasi articol se adauga aliniatul (3) ”Acordul de Mediere verificat şi atestat de către avocaţii părţilor, de către notarul public sau de către un avocat sau notar public ales de mediator cu acordul părţilor, este titlu executoriu”

– La art. 59 se modifica aliniatul (2) ”Partile sau partea interesata se pot/se poate înfațișa la instanta judecatoreasca pentru a cere, indeplinind procedurile legale, sa se dea o hotarare care sa consfinteasca intelegerea lor. Competenta apartine fie judecatoriei in a carei circumscriptie isi are domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediul, oricare dintre parti, fie judecatoriei in a carei circumscriptie se afla locul unde a fost incheiat acordul de mediere. Hotararea prin care instanta incuviinteaza intelegerea partilor se da in camera de consiliu si constituie titlu executoriu in conditiile legii. Dispozitiile art. 438-441 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator.”

– La acelasi art. 59 se introduc 2 noi alianiate: (2 indice 1) Partile sau partea interesata se pot/se poate infatisa la notarul public in vederea autentificarii acordului de mediere, si (2 indice 2) Judecatorul, daca considera necesar, solicita prezenta tuturor partilor.”

Asa cum am spus mai sus, se mentine procedura actuala de consfintire si autentificare a acordului de mediere, cu modificari esentiale privind prezenta partilor. Astfel noile modificari ofera posibilitatea partilor de a cere individual consfintirea/autentificarea. Prin urmare, doar o parte a acordului de mediere va putea solicita autentificarea acordului de mediere la un notar ori consfintirea acestui document de catre un judecator. O alta noutate esentiala este aceea ca la autentificare, prezenta celeilalte sau celorlalte parti din acordul de mediere nu mai este obligatorie. La procedura de consfintire, judecatorul poate da Hotararea de expedient, chiar daca partile nu sunt prezente, daca va considera acest lucru ca nefiind necesar. Altfel spus, judecatorul va consfinti acordul de mediere chiar si fara prezenta partilor, citandu-le la termenul de consfintire doar daca el considera necesar acest lucru.

O noutate exclusiva este caracterul executoriu al acodului de mediere in conditiile in care in procedura de mediere partile sunt asistate de un avocat sau la mediere asista un notar, ori in cazul in care partile nu sunt asftfel asistate, dar mediatorul alege cu acordul partilor un avocat sau un notar care sa ateste acordul de mediere. Se introduce asadar institutia atestarii legalitatii acordului de mediere de catre avocatii partilor, notar sau avocat ales de mediator post mediere. Conform art. 58 alin. 2, vor fi 4 proceduri prin care un acord de mediere poate fi atestat (privind legalitatea) de catre avocati sau notari. Ipotezele privind atestarea acordului de mediere sunt urmatoarele:

1. Prezenta partilor asistate de avocati. In acest caz, avocatii partilor vor atesta legalitatea acordului de mediere. Se subintelege ca in acest caz toate partile acordului trebuie sa fie asistate. Partile trebuie sa fie asistate de avocati pe parcursul medierii si pe parcursul incheierii/redactarii acordului de mediere. Avand in vedere prezenta avocatilor, atestarea se va face odata cu incheierea si redactarea acordului de mediere.

2. Prezenta unui notar care va asista in procesul de mediere, si care la final va atesta legalitatea unui acord de mediere rezultat. Notarul trebuie sa fie prezent pe parcursul medierii si pe parcursul incheierii/redactarii acordului de mediere. Avand in vedere prezenta notarului, atestarea se va face odata cu incheierea si redactarea acordului de mediere.

3. Partile nu sunt asistate in mediere de avocati sau notar, prin urmare mediatorul le poate aduce la cunostinta posibilitatea de a alege impreuna un avocat care, la finalul medierii, sa ateste legalitatea acordului de mediere pentru ca acesta sa devina titlu executoriu. Mediatorul le va aduce la cunostina un avocat colaborator, iar partile isi vor da acceptul privind persoana acestuia raportata la atestarea acordului lor de mediere. Alegerea avocatului care va atesta, ulterior medierii, legalitatea acordului de mediere se va putea face printr-o clauza inserata in Contractul de Mediere, dupa ce se va discuta acest aspect cu partile chiar la inceputul medierii. Avand in vedere lipsa avocatului, atestarea se va face ulterior incheierii si redactarii acordului de mediere, in aceeasi zi sau la cateva zile dupa mediere, in functie de disponibilitatea avocatului.

4. Partile nu sunt asistate in mediere de avocati sau notar, prin urmare mediatorul le poate aduce la cunostinta posibilitatea de a alege impreuna un notar care, la finalul medierii, sa ateste legalitatea acordului de mediere pentru ca acesta sa devina titlu executoriu. Mediatorul le va aduce la cunostina un notar colaborator, iar partile isi vor da acceptul privind persoana acestuia raportata la atestarea acordului lor de mediere. Alegerea notarului care va atesta, ulterior medierii, legalitatea acordului de mediere se va putea face printr-o clauza inserata in Contractul de Mediere, dupa ce se va discuta acest aspect cu partile chiar la inceputul medierii. Avand in vedere lipsa notarului, atestarea se va face ulterior incheierii si redactarii acordului de mediere, in aceeasi zi sau la cateva zile dupa mediere, in functie de disponibilitatea notarului.

Referitor la atestarea legalitatii facuta de avocatii prezenti sau lipsa, de notarul prezent sau lipsa, precum si de autentificarea si consfintirea acordului de mediere fara a avea in fata toate partile semnatare a acordului de mediere, imi exprim opinia conform careia astfel de proceduri sunt pe tusa constitutionalitatii. Vom vedea in ce masura specialistii implicati in actul de justitie vor ridica exceptiile de constitutionalitate privind noile norme si cum va trece noua reglemenatre de examenul privind constitutionalitatea.

Mediator Ilie Dorin


Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.