Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Let’s make Romanian wines great again!
07.07.2018 | Cristiana Irinel STOICA

JURIDICE - In Law We Trust
Cristiana Irinel Stoica

Cristiana Irinel Stoica

Pentru cine nu știe, Trump este şi viticultor! Trump Winery este cel mai mare domeniu viniviticol din Virginia şi de pe coasta de est a Statelor Unite, cumpărat în 2010 şi administrat de Eric, fiul lui Donald Trump. Dar, se spune că Trump nu ar fi un consumator de băuturi alcoolice. Într-un interviu de acum câțiva ani se pare că s-ar fi declarat clar împotriva consumului de alcool (“Alcohol is a much worse problem than cigarettes”). Imediat după câştigarea scaunului de Președinte al SUA, mulți se întrebau dacă Trump va adopta sau nu o politică anti-alcool, ceea ce ar fi putut afecta industria vinului din SUA. A început să se vorbească despre așa-numita “psihologie organizațională”, în sensul că anturajul politic al președintelui Trump ar putea fi influențat de atitudinea lui anti-alcool şi astfel s-ar putea ajunge la elaborarea de reglementări cu impact negativ asupra vânzărilor de băuturi alcoolice din Statele Unite. Ar putea fi oare, în acest context, afectat şi domeniul viticol Trump? se întrebau unii specialiști din industria vinului.

Deocamdată, însă, Trump Winery e pe val, cifra sa de afaceri cunoscând creșteri spectaculoase (peste 50% de la an la an!). Nu e un fapt care ar trebui să ne mire, pentru că SUA este al patrulea producător mondial de vin (22,5 mii hl in 2016), reprezentând totodată cea mai mare piață din lume în privința consumului de vin, iar principalul consumator al vinului produs în SUA este însăși piața americană; SUA este însă şi un mare consumator de vin din import.

Producătorii de vin din SUA preferă sa cultive cu precădere soiurile franceze de struguri (şi domeniul vitivinicol Trump produce vin din soiuri franțuzești). Vinurile produse in Franța şi Italia (cele doua țări fiind primii producători de vin din lume, cu 41.9 mii hl, respectiv 48.8 mii hl vin produs în 2016) sunt printre cele cu cota cea mai bună la din SUA. Însă, în anul 2016, producția mondială de vin (259.5 mii hl) a scăzut cu 5% faţă de anul 2015 (în principal din cauza condițiilor atmosferice neprielnice).

Vinul românesc a fost destul de prezent la un moment dat pe piața din SUA, ca şi pe alte piețe externe, dar asta cu mulți ani în urmă. Din păcate, România nu (mai) este azi percepută ca ţară producătoare de vin (bun), deși tradiția vitivinicolă în România este una milenară.

Din datele statistice furnizate de MDAR, rezultă că producția de vin cu denumire de origine controlata (DOC) şi cu indicație geografică (IG) reprezintă împreună cca 35%-40%, restul de 60-65% fiind vin fără IG şi fără DOC. Așadar, dintre cele trei trepte de calitate, preponderentă este categoria vinurilor de soi (in cazul acestei categorii se specifică doar soiul de strugure, de ex., Merlot, fără a se menționa regiunea/podgoria, adică fără IG şi fără DOC). Vinurile DOC oferă, însă, garanția trasabilității, de la plantație/podgorie/regiune către produsul care ajunge la consumatorul final („de la viţă la pahar”) şi reprezintă categoria de vin cea mai căutată de distribuitorii profesioniști.  De asemenea, vinul din soiuri nobile reprezintă în România 2/3 din totalul volumului de vin produs, restul de 1/3 fiind vin din hibrizi interspecifici. Doar soiurile nobile sunt căutate de importatori.

În ceea ce privește structura proprietății, producătorii de vin, în afara „industriașilor” provenind din fostele întreprinderi vitivinicole de stat (cu producție de la 500 hl/an în sus), sunt, de regulă, proprietari de suprafețe mici, cu producție mică (mult sub 50 tone/an). Costurile lucrărilor în viticultură sunt însemnate (între 10.000 şi 20.000 euro pentru un hectar). Dotarea cu tehnologie specifică în vinificație este, de asemenea, costisitoare. De aceea, producerea unui vin bun, costă destul de mult.

Domeniul vitivinicol este unul extrem de reglementat: în momentul de față există 10 regulamente UE, două legi, două hotărâri de guvern şi 19 ordine aplicabile strict domeniului vitivinicol, fără a mai vorbi de reglementările indirecte, din domenii care au legătură cu cel vitivinicol (e.g., legislația în materia proprietăţii imobiliare, societăţile comerciale, bănci și asigurări, mediu înconjurător, administrativ-fiscal, raporturi de muncă, prestări servicii s.a. ). O permanenta „provocare”, așadar, pentru producători.

Consumul de vin per capita a înregistrat puțin peste 28 l, in 2014 (conform statisticii OIV, față de peste 52 l în Franța).

Publicitatea de ţară în domeniul vitivinicol este la început de drum in Romania. Nu sunt multe asociațiile  de producători constituite pentru promovarea vinului în UE şi în alte ţări consumatoare de vin din lume. Totuși, sunt semne că România poate deveni din nou un producător însemnat pe harta vinului mondial. Se vorbește deja despre „ţările producătoare emergente”, precum Georgia, Turcia, Bulgaria, Moldova s.a., alături de care România ar putea ocupa un loc de frunte.

Potrivit statisticii OIV (Organizația Internațională a Viei şi Vinului), România este pe locul 13 ca producător de vin din lume: producția de vin din România în 2012 a fost de 3, 311 mii hl, înregistrându-se o creștere destul de bună în 2016, de 4,8 mii hl.

Un lucru pozitiv, sectorul vitivinicol a absorbit, în proporţie de 100%, fondurile europene puse la dispoziţie de Comisia Europeană. Este in curs de derulare Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018. România a ales pentru finanţare, în funcţie de specificul viticulturii autohtone, 5 măsuri de sprijin:
– promovarea vinurilor, prin submăsura de promovare a vinurilor produse în Uniune care constă în acţiuni de informare în statele membre, în scopul informării consumatorilor cu privire la consumul moderat de vin şi la schema de denumiri de origine controlată şi indicaţii geografice, precum şi submăsura de promovare în ţări terţe, în vederea îmbunătăţirii competitivităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau a vinurilor pentru care se indică soiul viţei-de-vie;
– restructurarea şi reconversie podgoriilor;
– asigurarea recoltei;
– investiţii;
– distilarea subproduselor.

Vinul este un element de identitate culturală pentru români si pentru Romania. Trebuie doar să fim ceva mai conștienți de acest fapt – producători, consumatori, autorităţi cu atribuții în domeniu.

Să fim, așadar, optimiști? De ce nu? Let’s make Romanian wines great again!

Avocat dr. Cristiana I. Stoica
Partener fondator STOICA & Asociaţii

Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.