BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Lucrurile par simple, însă sunt complicate în practică…
20.07.2018 | Elena HACH

 
SMARTBILL
Elena HACH

Elena HACH

Ce este fenomenul spălării banilor? Acest fenomen, după cum știm cu toții, se încearcă a fi controlat din punct de vedere al mijloacelor legale. Încercarea este una optimă din punct de vedere teoretic, uneori mai puțin optimă din punct de vedere al noțiunii practice. De-a lungul timpului, legiuitorul a încercat să pună niște verigi și niște filtre de controlare practic al acestui fenomen de spălarea banilor  în așa fel încât să existe posibilitatea, cel puțin la nivel ideatic, de a controla un flux posibil suspect de o spălare de bani. În acest context și din acest punct de vedere, s-au conturat noțiunile de tranzacție suspectă, de obligație de informare. Toate aceste elemente au fost generate de nevoie, așa cum spuneam anterior, de a controla un fenomen extrem de periculos, un fenomen denumit pe scurt fenomenul spălării banilor.

Îmi aduc aminte de niște ani din Parchet când cuvintele acestea păreau foarte sofisticate și greoi de pus în practică. Ne gândeam alături de alți colegi și de alți practicieni cum oare putem noi să abordăm acest fenomen de spălarea banilor, mi se părea un fenomen extrem de dificil de abordat, de înțeles, de investigat, de cercetat, un fenomen periculos, un fenomen dificil pentru noi ca practicieni. Am ajuns în anul 2018, nu mai încerc aceeași senzație față de acest fenomen, însă am aceeași incertitudine față de posibilitatea reală, completă a cadrului legal de a controla deplin fenomenul spălării banilor. Sigur, în acest domeniu trebuie să existe întotdeauna un cadru foarte clar, un cadru foarte exigent, cadrul acesta trebuie să permită practicianului o matrice care la rândul său să-i dea posibilitatea de a găsi niște pârghii necesare pentru a investiga un fenomen presupus de spălare de bani.

Așa cum am spus, a încercat o definire a tranzacției suspecte. Definiția există în Legea nr. 656/2002, este o definiție generală care presupune mai multe elemente, o definiție care a reușit, mai mult sau mai puțin, să vină în ajutorul practicienilor. Obligația de informare, în principal, ne interesează atunci când discutăm de tranzacții suspecte. Desigur că legea specială are în vedere obligația de informare și pe alte operațiuni. Nu ne vom referi la acestea, ci despre obligația de informare a tranzacției suspecte. Și aici se distinge între categoriile care au această obligație de informare, categorii care sunt reglementate în mod strict de către legiuitor, și între modurile în care aceste categorii trebuie să facă aceste raportări pe stranzacții suspecte. Lucrurile par simple, însă sunt complicate în practică…

După cum știm, raportorii sunt enumerați în art. 10 din legea specială în materie. Pe primele locuri sunt instituțiile de credit și insituțiile financiare, deci organe care lucrează efectiv în mod direct, zi de zi, oră de oră, cu bani. Și era firesc să fie puse pe primele locuri în categoria entităților raportoare. De altfel, în practică, peste 70% din raportări sunt făcute de aceste două categorii, de instituțiile de credit și instituțiile financiare. Tranzacțiile suspecte sunt raportate și ar trebui să fie raportate de aceste entități de îndată, conform legii speciale în materie. Practica a arătat că termenul acesta „de îndată” are diferite semnificații în funcție de un raport sau altul al obligației de raportare.

Procuror Elena Hach
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii Episodul 1: Prevenirea spălării banilor, ediția 195, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)


Aflaţi mai mult despre , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.