Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Controlul statului în privința spălării banilor
15.07.2018 | Cristian BĂLAN

Cristian Bălan

Cristian Bălan

Pentru a controla fenomenul spălării banilor, statul ar trebui să aibă posibilitatea de a verifica fiecare tranzacție. Dar cum nu poate face acest lucru, pentru că nu cunoaște fiecare tranzacție și cred că nu are nici resursele necesare pentru a le verifica pe toate, legea s-a raportat la două elemente. O dată a ales ce fel de tranzacții trebuie să fie selectate dintre toate tranzacțiile existente pe piață, și pentru a indica grupul de tranzacții, s-a raportat la noțiunea de tranzacție suspectă despre care vom vorbi. Și, în al doilea rând, pentru a putea primi informațiile cu privire la posibilile tranzacții suspecte a reglementat obligația de informare. La art. 10 din legea specială, legiuitorul insistă foarte mult pe persoanele care au această obligație în specialitățile de credit. Până la urmă, bănuiesc că și de când s-a adoptat norma aceea că nici măcar între persoanele fizice plățile de peste 5000 lei nu pot fi făcute în cash, trebuie făcută prin bancă. Majoritatea tranzațiilor care ne interesază sunt făcute prin intermediul băncilor, de aceea ele sunt primele care ar trebui să informeze Oficiul.

Referitor la tranzacția suspectă, spuneam că legiuitorul ne dă o definiție în care poate prin puține cuvinte spune puține lucruri. De multe ori, prin multe cuvinte ne spune puține lucruri, dar în cazul tranzației suspecte prin aceasta se înțelege operațiunea care aparent nu are un scop economic sau legal, ori care prin natura ei sau caracterul neobișnuit în raport cu activitățile clientului trezește suspiciunea de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului. Practic, în cadrul fixării elementelor tranzacției suspecte, legiuitorul pare să se raporteze la tranzacția care nu are aparent un scop legal sau economic, și la caracterul neobișnuit al acesteia în raport cu activitatea clientului.

Jud. drd. Cristian Bălan
Judecătoria Buftea

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii Episodul 1: Prevenirea spălării banilor, ediția 195, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.