JurisprudenţăJurisprudenţă CEDOJurisprudenţă CJUEJurisprudenţă CCRJurisprudenţă ÎCCJJurisprudenţă curentă ÎCCJ / Dezlegarea unor chestiuni de drept / Recurs în interesul legiiJurisprudenţă Curţi de apelJurisprudenţă TribunaleJurisprudenţă Judecătorii
 
ÎCCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept
Print Friendly, PDF & Email

ICCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept. Acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României
17.07.2018 | Andrei PAP


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 16 iulie 2018 a fost publicată Decizia nr. 40/2018 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.041/3/2017, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile referitoare la o chestiune de drept.

I. Titularul şi obiectul sesizării

Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Încheierea din 19 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.041/3/2017, a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Interpretarea dispozițiilor art. 3 alin. (1) și (3) din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, cu modificările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă persoanele vizate de aceste texte legale trebuie să aibă calitatea de membri ai Corpului diplomatic și consular al României pentru o perioadă de cel puțin 15 ani în Departamentul de Comerț Exterior sau doar pe perioada celor cel puțin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate”..

II. Analiza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, a subliniat următoarele:
[…]

53. Spre deosebire de reglementarea anterioară cuprinsă în art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2003, care prevedea că beneficiază de pensie de serviciu „membrii personalului diplomatic și consular și celelalte persoane care au desfășurat activitate de comerț exterior și cooperare economică internațională”, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015 îi menționează ca beneficiari ai pensiei de serviciu doar pe membrii Corpului diplomatic și consular al României cu o vechime de cel puțin 15 ani în Departamentul de Comerț Exterior.

54. Aceasta se explică nu prin faptul că legiuitorul ar fi dorit să excludă de la beneficiul pensiei de serviciu persoanele care au desfășurat activitate de comerț exterior, pentru că altfel nu s-ar justifica reglementarea de la art. 3, ci prin aceea că, în baza art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 269/2003, persoanele provenind de la Departamentul de Comerț Exterior au calitatea de membri ai Corpului diplomatic și consular al României pe perioada trimiterii lor în misiune în străinătate cu grade diplomatice sau consulare. Cum art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015 impune și condiția ca, din cei cel puțin 15 ani de activitate în Departamentul de Comerț Exterior, cel puțin 4 ani să fie în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate, rezultă că persoanele vizate de norma legală în discuție dobândesc ope legis calitatea de membri ai Corpului diplomatic și consular prin trimiterea lor în misiune în străinătate.

55. Referirea din art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015 doar la membrii Corpului diplomatic și consular al României a stat la baza interpretărilor divergente cu privire la perioada în care trebuie deținută calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular pentru a beneficia de pensia de serviciu.

56. Astfel, unele instanțe au apreciat că este necesară o vechime de cel puțin 15 ani în calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular, condiție diferită de cea privind vechimea de cel puțin 15 ani în Departamentul de Comerț Exterior.

57. Această interpretare a legii este greșită, metodele de interpretare dezvoltate în continuare conducând la soluția contrară.

58. În primul rând, utilizând interpretarea gramaticală a textului legal, se constată că cerința vechimii de cel puțin 15 ani se referă la activitatea în Departamentul de Comerț Exterior, fără a se prevedea o anumită vechime în calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular, situație ce permite a raporta această calitate numai la perioada celor 4 ani în misiune permanentă în străinătate cu grade diplomatice sau consulare.

59. În al doilea rând, printr-o interpretare logică și folosind argumentul că legea trebuie interpretată în sensul de a produce efecte, se poate observa că dacă legiuitorul ar fi intenționat să impună condiția vechimii de cel puțin 15 ani în calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular nu s-ar mai justifica prevederea condiției privind vechimea de cel puțin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare în străinătate.

60. În acest sens trebuie remarcat că, potrivit art. 2 alin. (1) și art. 17 alin. (1) și (3) din Legea nr. 269/2003, persoanele provenind de la Departamentul de Comerț Exterior nu pot dobândi calitatea de membri ai Corpului diplomatic și consular decât prin trimiterea lor în misiune în străinătate cu funcții echivalente gradelor diplomatice sau consulare. Or, dacă s-ar interpreta că legea impune condiția vechimii de 15 ani în calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular, dobândită doar prin trimiterea în misiune în străinătate, apare ca inutilă condiția privind vechimea de cel puțin 4 ani în aceste condiții.

61. În al treilea rând, utilizând metodele de interpretare sistematică și teleologică, intenția legiuitorului poate fi determinată prin analiza dispozițiilor art. 5 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015, care prevăd perioadele de activitate ce constituie vechime la stabilirea pensiei de serviciu, după cum urmează:

-perioadele în care persoanele prevăzute la art. 2 au desfășurat activitate în Departamentul de Comerț Exterior (lit. b);

-perioadele în care persoanele prevăzute la art. 2 lit. G au desfășurat activitate de minimum 4 ani în misiuni permanente în străinătate cu grade diplomatice sau consulare (lit. c).

62. Se poate observa că legiuitorul a prevăzut distinct perioada în care activitatea a fost desfășurată în Departamentul de Comerț Exterior și perioada de minimum 4 ani în care activitatea a fost desfășurată în misiuni permanente în străinătate cu grade diplomatice sau consulare. Soluția legislativă nu s-ar putea justifica dacă s-ar aprecia că reprezintă vechime la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de lege numai perioada în care activitatea a fost desfășurată în misiune permanentă, singurul caz în care s-ar fi putut deține grad diplomatic sau consular.

63. Pe de altă parte, este lipsit de relevanță faptul că, după încheierea misiunii în străinătate și până la data pensionării, persoanele beneficiare au deținut funcții publice de execuție sau contractuale în Departamentul de Comerț Exterior, din moment ce dispozițiile art. 5 lit. b) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015 prevăd clar că reprezintă vechime la stabilirea pensiei de serviciu și perioada desfășurării activității în Departamentul de Comerț Exterior, iar nu numai cea în care persoanele în cauză au fost membri ai Corpului diplomatic și consular.

64. De altfel, art. 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015 enumeră categoriile de persoane care beneficiază de pensie de serviciu, iar la lit. G se referă la membrii Corpului diplomatic și consular al României cu o vechime de cel puțin 15 ani în Departamentul de Comerț Exterior, din care cel puțin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare, la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate, care au împlinit vârsta de 60 de ani, având funcții de încadrare specifice activității Departamentului de Comerț Exterior (spre exemplu, consilier clasa I grad profesional superior, consilier I, consilier IA, secretar economic I, economist, inginer), funcții care nu sunt identice gradelor diplomatice și consulare.

65. În concluzie, condițiile prevăzute de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015 pentru ca o persoană să beneficieze de pensia de serviciu sunt următoarele:

(i) să fi avut calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular al României, în decursul carierei profesionale, fără a prezenta relevanță perioada de timp în care a deținut această calitate;

(ii) să fi desfășurat activitate în Departamentul de Comerț Exterior cel puțin 15 ani;

(iii) să aibă o vechime de cel puțin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate.

Întrucât pensia prevăzută de Legea nr. 216/2015 are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă, potrivit art. 1 din lege, este necesară și îndeplinirea condiției privind împlinirea vârstei de 60 de ani.

66. În ceea ce privește prima condiție, referitoare la calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular, aceasta trebuie verificată în concret, în funcție de legea privind statutul diplomaților în vigoare la momentul desfășurării activității.

67. Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) lit. d) și art. 17 alin. (1) și (3) din Legea nr. 269/2003, persoanele angajate în Departamentul de Comerț Exterior dobândesc calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular prin trimiterea lor în misiune în străinătate cu funcții echivalente gradelor diplomatice sau consulare. Această modalitate de a accede în Corpul diplomatic și consular este însă aplicabilă doar activităților desfășurate după intrarea în vigoare a acestei legi.

68. În schimb, potrivit art. 1 și 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.070/1990 pentru aprobarea Statutului Corpului Diplomatic și Consular al României, în vigoare în perioada noiembrie 1990-iunie 2003, calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular o puteau avea numai persoanele angajate în Ministerul Afacerilor Externe, iar nu și cele care au desfășurat activitate de comerț exterior și cooperare economică internațională în alte ministere. De aceea, art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2003 făcea referire la „celelalte persoane care au desfășurat activitate de comerț exterior și cooperare economică internațională”.

69. Prin urmare, chestiunea de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a fi dezlegată în sensul că legea nu impune condiția vechimii de cel puțin 15 ani în calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular, pentru ca persoanele vizate de dispozițiile art. 3 alin. (1) și (3) din Legea nr. 216/2015 să beneficieze de pensia de serviciu.

Pentru considerentele expuse, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a considerat că se impune admiterea sesizării, pronunţând următoarea soluţie:

„Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.041/3/2017, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea dispozițiilor art. 3 alin. (1) și (3) din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, cu modificările ulterioare, de prevederile legii beneficiază și membrii Corpului diplomatic și consular al României care au desfășurat activitate în Departamentul de Comerț Exterior cel puțin 15 ani, din care cel puțin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate, fără a fi necesară o vechime de 15 ani în calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 4 iunie 2018.”

Andrei Pap
Avocat colaborator SVS & PARTNERS

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate