BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Health & Pharma
CărţiProfesionişti
Print Friendly, PDF & Email

Sintagma „sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului” din Legea privind reforma în domeniul sănătăţii, neconstituţională

17.07.2018 | JURIDICE.ro
Abonare newsletter

Marţi, 17 iulie 2018, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (2) şi (3) şi art. 280 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, excepție ridicată direct de Avocatul Poporului, potrivit unui comunicat al CCR.

Cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 30 alin. (2) şi (3), precum şi sintagma „sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului” din cuprinsul art. 280 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii sunt neconstituţionale.

Curtea a constatat că dosarul electronic de sănătate, instituit prin reglementările criticate, cuprinde date personale cu caracter medical, protejate prin art. 26 din Constituţie. În măsura în care statul a instituit prin lege o măsură în aplicarea dreptului la ocrotirea sănătăţii persoanei, prevăzut de art. 34 din Constituţie, tot acestuia îi revine obligaţia de a proteja şi garanta caracterul confidenţial al informaţiilor medicale prelucrate printr-un act normativ de acelaşi nivel. Aceasta întrucât nu este îndeajuns ca protejarea datelor medicale să fie realizată printr-o legislaţie infralegală, care este caracterizată printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate [a se vedea în acest sens Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016 sau Decizia nr. 61 din 7 februarie 2017]. Or, dispoziţiile legale criticate nu reglementează în sine nicio măsură care să poată fi calificată drept garanţie a dreptului la viaţă intimă, familială sau privată, astfel încât Curtea a constatat încălcarea art. 26 din Constituţie.

Totodată, Curtea a reţinut că legislaţia infralegală adoptată în temeiul textelor legale criticate cuprinde, în realitate, garanţiile asociate art. 26 din Constituţie. Prin urmare, s-a ajuns la situaţia în care un act administrativ cu caracter normativ să stabilească aceste garanţii, neprevăzute de lege, în condiţiile în care legislaţia secundară trebuia să se limiteze doar la organizarea punerii în executare a acestor garanţii. Actul administrativ normativ nu poate, prin conţinutul său, să excedeze domeniului organizării executării legii. Printr-un atare procedeu s-ar ajunge la modificarea/ completarea însăşi a legii. În consecinţă, Curtea a constatat şi încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie.

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week