BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
MARES DANILESCU MARES
Print Friendly, PDF & Email

Comisia Europeană. România, Grecia și Irlanda, în fața CJUE în cazul transpunerii celei de-a IV-a Directive privind combaterea spălării banilor. UPDATE: Reacții. Proiectul pentru transpunerea Directivei, adoptat de Senat

25.09.2018 | JURIDICE.ro
Abonare newsletter

25 septembrie 2018: Luni, 24 septembrie 2018, Senatul României a adoptat, în calitate de primă Cameră sesizată, proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, act normativ care ar urma să transpună în legislația națională Directiva Europeana 2015/849 privind combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului.

Proiectul a fost adoptat cu 79 de voturi pentru, 10 împotrivă și 13 abțineri, după eliminarea unor alineate care stabileau modul în care erau verificate tranzacțiile unor înalți demnitari ori ale rudelor acestora.

:: Proiectul

***

20 iulie 2018: Ministerul Afacerilor Externe a transmis următorul comunicat: „Decizia Comisiei Europene de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza 2017/0417 – procedură de infringement referitoare la netranspunerea Directivei 2015/849/UE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 și de abrogare a Directivei 2005/60/CE și a Directivei 2006/70/CE – este un act procedural standard, realizat în cazurile în care un stat membru nu notifică instituției europene, în termen, actul normativ național care transpune, integral, actul legislativ european.

Până la acest moment, Grefa CJUE nu a comunicat autorităților române o cerere introductivă depusă de Comisia Europeană. Redactarea și depunerea de către Comisie a acestei cereri la Grefa curții (sesizarea efectivă) este un act procedural diferit, ulterior ca localizare în timp aceluia al luării deciziei de sesizare efectivă a instanței europene.

Pe baza unui calendar ferm de conformare, asumat de autoritățile române cu atribuții de reglementare în domeniul spălării banilor, Comisia Europeană poate decide amânarea sesizării efective a CJUE.

În scopul transpunerii integrale a Directivei 2015/849/UE, instituțiile responsabile la nivel național, respectiv Secretariatul General al Guvernului (SGG), Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) și Ministerul Justiției (MJ) au elaborat și promovat proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor și finanţării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Proiectul în cauză, deplin compatibil cu actul legislativ european, a fost aprobat în ședința Guvernului României din data de 31.05.2018. În prezent, respectivul proiect se află în dezbaterea Senatului, prima cameră parlamentară sesizată, (L390/2018[1]), parcurgând procedura specifică de legiferare.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a realizat evaluarea juridică a proiectului de act normativ din perspectiva compatibilității cu dreptul Uniunii Europene, fiind consultat de către inițiatorii proiectului în procedura de avizare ministerială și contribuind, prin propuneri concrete, la armonizarea legislativă completă a proiectului supus analizei cu directiva UE a cărei transpunere se urmărea.
 

Informații suplimentare

Conform atribuțiilor legale, Ministerul Afacerilor Externe avizează proiectele de acte normative care urmăresc transpunerea sau asigurarea cadrului de aplicare directă în legislația națională a actelor legislative ale Uniunii Europene ori care au relevanță europeană și asigură coordonarea interministerială în vederea transpunerii directivelor Uniunii Europene și asigurării cadrului de aplicare directă a regulamentelor și deciziilor. Totodată, prin intermediul Agentului Guvernamental pentru CJUE, instituția noastră asigură și reprezentarea juridică în acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor inițiate de Comisia Europeană împotriva statului român. Aceste atribuții nu presupun însă realizarea de către MAE a activităților efective de transpunere a legislației europene în legislația națională, acestea fiind în sarcina exclusivă a instituțiilor competente în domeniile care fac obiectul de reglementare al fiecărei directive europene.

Instituția noastră a elaborat și elaborează constant documente programatice privind transpunerea legislației europene (ex. Planul anual de transpunere a directivelor UE), a urmărit și urmărește în mod sistematic stadiul îndeplinirii obligației de transpunere, informând în mod corespunzător instituțiile responsabile (în cadrul reuniunilor săptămânale, organizate la nivel de secretar de stat, ale Comitetului de coordonare a Sistemului Național de Gestionare a Afacerilor Europene, prin intermediul notelor de informare regăsite periodic pe agenda ședințelor de guvern, precum și prin intermediul grupurilor de lucru și reuniunilor organizate pe subiecte tematice, alături de scrisori oficiale înaintate instituțiilor implicate în procesul de transpunere a actelor legislative ale Uniunii Europene) în legătură cu necesitatea transpunerii în termen a directivelor UE, pe baza unui calendar ferm privind intrarea în vigoare a actelor normative naționale de transpunere, asumat de instituțiile cu responsabilități în transpunere. 

Ministerul Afacerilor Externe și ministrul delegat pentru afaceri europene nu au atribuții în stabilirea și instituirea, în locul instituțiilor responsabile, a măsurilor care asigură transpunerea corespunzătoare a directivelor.”

***

UPDATE 19 iulie 2018: Radu Canțăr, Agentul Guvernului României pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a declarat, potrivit știripesurse.ro: „Am primit comunicarea Comisiei privind sesizarea CJUE în privința necomunicării măsurilor de transpunere a directivei UE 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului. Guvernul României a adoptat, prin hotărâre, proiectul legislativ, acesta fiind trimis la Parlament. Suntem în legătură permanentă cu autoritățile responsabile de transpunere și beneficiem de sprijinul lor. De asemenea, comunicăm și cu Comisia Europeană. Pe aceasta cale, vreau să transmit foarte clar că proiectul legislativ va fi transpus de autoritățile române, fiind programat să intre dezbatere parlamentară în următoarea sesiune.”

***

UPDATE 19 iulie 2018: Răzvan Horațiu Radu, fost Agent al Guvernului României pentru CJUE, a declarat, potrivit știripesurse.ro„Neimplementarea la timp a acestei directive ne duce direct spre Curtea de Justiție a UE și plata unor sancțiuni foarte mari. Ar fi prima dată în istoria noastră de membru UE când am fi obligați să plătim sancțiuni. 11 ani am reușit să evităm o asemenea contraperformanță. Și mai grav este că o asemenea condamnare ar putea veni în perioada exercițiului de către România a Președinției Consiliului UE din 2019. Eu am atras în mod repetat atenția factorilor decizionali din zona afacerilor europene, însă fără rezultat. Am spus în mod repetat că o Ordonanță de Urgenţă ne-ar fi salvat și ar fi creat premisele clasării acestui dosar.

Vorbim de o directivă foarte importantă ce are ca obiect combaterea finanțării terorismului și a spălării banilor. Probabil însă aceste domenii nu sunt de interes. Mă întreb însă dacă atunci când va trebui să plătim sancțiuni, se va regresa statul român împotriva funcționarilor de rang inferior și superior care nu și-au făcut treaba? Știm că se spune că abuzul în serviciu este de inspirație estică și că există și alte forme de răspundere: civilă, disciplinară etc. Sunt curios însă dacă tot cetățeanul român va suporta din buzunar indolența unor funcționari ai statului care trebuiau să transpună această directiva și n-au făcut-o.”

***

Joi, 19 iulie 2018, Comisia Europeană a decis să trimită România și Grecia în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația națională cea de-a IV-a Directivă privind combaterea spălării banilor, potrivit unui comunicat.

Totodată, întrucât Irlanda a îndeplinit doar parțial obligația privind transpunerea Directivei în legislația internă, se alătură statelor trimise în fața CJUE prin decizia Comisiei Europene.

Întrucât termenul pentru transpunere a expirat 26 iunie 2017, Comisia a propus impunerea de către Curte a plății unei sume forfetare, precum și a unor penalități zilnice până când cele trei țări vor lua măsurile necesare.

Normele celei de-a IV-a Directive privind combaterea spălării banilor consolidează legislația anterioară prin:
– întărirea obligației de evaluare a riscurilor pentru bănci, juriști și contabili;
– stabilirea unor cerințe de transparență bine definite cu privire la proprietarii reali ai societăților comerciale;
– facilitarea cooperării și a schimbului de informații între unitățile de informații financiare din diferite state membre pentru a identifica și a monitoriza transferurile de bani suspecte, astfel încât să se prevină și să se depisteze spălarea banilor sau finanțarea activităților teroriste;
– instituirea unei politici coerente față de țările din afara UE care au norme deficitare în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului;
– extinderea competențelor de sancționare ale autorităților relevante.

Între timp, la data de 9 iulie 2018, a intrat în vigoare cea de V-a Directivă privind combaterea spălării banilor, pentru a cărei transpunere în legislația națională a statelor membre a fost stabilit termenul de 10 ianuarie 2020.

Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen: „Spălarea banilor și finanțarea terorismului au consecințe asupra întregii Uniuni Europene. Nu putem lăsa nicio țară din UE să devină veriga slabă. Banii spălați într-o țară pot fi – și adesea chiar sunt – folosiți pentru a comite infracțiuni în altă țară. Din acest motiv, cerem ca toate statele membre să ia măsurile necesare pentru a combate spălarea banilor, epuizând astfel fondurile utilizate pentru activități infracționale și teroriste. Vom continua să monitorizăm foarte îndeaproape și în mod prioritar punerea în aplicare a acestor norme de către statele membre.

 

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week