BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Tudorel Toader: Nu e prima aberație pe care o aud

31.07.2018 | JURIDICE.ro
Newsletter
Instagram
Facebook

Marți, 31 iulie 2018, prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, a declarat, în cadrul unui interviu acordat DC News:

Ref. noul motiv de revizuire introdus prin proiectul de modificare a Codului de procedură penală:În proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală, la cauzele de revizuire s-a introdus o cauză nouă. Aceasta prevede revizuirea hotărârilor rămase definitive, dacă au fost pronunțate pe baza unor probe nelegale, gen interceptări făcute de organe neabilitate la urmărirea penală, adică SRI, sau dacă au fost administrate pe baza altor norme decât cele din procedură penală, gen protocoale. Nu este opera mea. E propunerea venită de la Comisia specială. A fost adoptată legea de modificare a Codului de procedură penală, prima Cameră, se află la Curtea Constituțională. 

Prin urmare, chiar dacă va mai trece ceva timp, sper că nu foarte mult, legea de modificare a Codului de procedură penală cu această cauză de revizuire va intra în vigoare și orice român care va avea sentimentul că a fost condamnat pe baza unor probe nelegale, gen interceptări, pe baza unor reguli altele decât cele din procedura penală, gen protocoale, va putea solicita revizuirea.”

Ref. protocolul dintre Ministerul Public și Serviciul Român de Informații: „Era 16 martie 2018. Dădeam un interviu din biroul de rector, seara. Spuneam că astăzi, public, solicit desecretizarea protocolului dintre Ministerului Public și SRI, luni, la prima oră, voi fi la Ministerul Justiției, și voi solicita în scris desecretizarea. Luni am venit la minister, pe la orele 10.00, am redactat scrisoarea către procurorul general și am solicitat demararea procedurilor de desecretizare. Prin urmare, chiar dacă, între timp, și-au adus aminte și alții că ar fi solicitat primii desecretizarea, dacă verificăm cronologic, vedem că realitatea este cea pe care o spun eu. Era luni, marți am primit protocolul de la procurorul general, spunând că demarează procedura. Eram la o ședință foarte importantă, la orele 16.00 reveneam la Ministerul Justiției, am primit protocolul.

Vă spun ceva – cred că am procedat corect – am avut această preocupare ca nu cumva conținutul protocolului nedesecretizat să apară în public. Și atunci nu am deschis plicul care era sigilat. L-am păstrat în condițiile legii la Ministerul Justiției. Să nu-l deschid, dacă apare în presă să nu se spună că s-a scurs informația de la mine. Și l-am ținut nedeschis. Surpriza mea a fost că seara a apărut în presă. (…) Am deschis plicul, să lecturez documentul. M-am uitat pe el: 16 pagini și atât. Dar nu avea sfârșit. Nu știam cine l-am semnat, cine l-a ștampilat. (…)

I-am dat telefon procurorului general. Nu mi-a răspuns o dată, de două ori, probabil că era ocupat. I-a spus că lipsește finalul. Vă rog să-l căutați, să mi-l aduceți. Eu nu l-am deschis singur. Am proba faptului că, în momentul desigilării plicului, m-am uitat și lipsește ultima pagină. S-au făcut căutări și mi s-a transmis a doua zi ultima pagină, spunând în buna tradiție românească că a greșit secretara sau cine l-a tras la xerox. (…) Mi s-a trimis pagina finală – nu am spus asta până acum – mi s-a trimis de am putut vedea pagina 17, cum se încheie fraza finală, cine a semnat, cine a ștampilat.

Am apreciat deschiderea directorului SRI de desecretizare. Spuneam atunci că apreciez desecretizarea primului protocol, dar aștept să apreciez pe mai departe desecretizarea și celorlalte.”

Ref. înființarea unei secții speciale care să investigheze cauzele în care se presupune că magistrații au comis fapte penale: „Această secție specială a stârnit atâta opoziție, atâtea critici, atâtea temeri. Pe de altă parte cred că a stârnit și multă speranță, tind să cred, chiar din partea magistraților care nu vor mai resimți acea posibilă presiune asupra modului în care își îndeplinesc și soluționează cauze, fie că e la urmărire penală fie că e la judecată. 

Chiar dacă în aviz, în opinia interimară exprimată de către Comisia de la Veneția se sugerează posibila regândire a înființării secției speciale eu am spus că prin înființarea secției speciale nu se modifică nimic! Dacă un magistrat e bănuit de comiterea unei fapte penale, prevăzută în Codul penal sau într-o lege specială, el va fi anchetat, se va verifica dacă fapta este reală, tot de către un procuror. Va fi verificat, urmărit, tot după exigențele Codului penal, Codului de procedură penală.

Practic ce se schimbă după înființarea Secției? Procurorii respectivi, în număr de maximum 15 din secție,  nu vor mai fi sub umbrela DNA ci vor fi sub umbrela, în curtea Ministerului Public. Până la urmă nu se schimbă regulile, normale! Tot procurorul urmărește, doar că nu mai este la DNA, ci la Ministerul Public.

Chiar ieri am primit întrebarea de la procurorul general al Republicii întrebarea dacă cei 15 vor fi prin suplimentarea schemei sau vor fi cooptați din rândul Parchetelor din țară, sigur care îndeplinesc condițiile, urmând ca ulterior să modificăm statele de funcții. Astăzi pregătesc răspunsul și îl voi comunica.

Fără să mă pronunț, dar fără să resping răspunsul, în primul rând nu apare o competență nouă în Ministerul Public. Era o competență la DNA care se transferă la Ministerul Public. Nu e o competență nouă care, după părerea mea, să justifice suplimentarea schemei. Nu înseamnă că trebuie să îi luăm pe actualii de la DNA și să îi ducem la Ministerul Public. După noua lege CSM-ul, Secția de Procurori, îi va numi pe cei care îndeplinesc condiții legale, pe cei care își doresc o astfel de activitate în secția specială.

Eu cred că vor fi selectați dintre actualii procurori, nu știm, poate vine unul de la Constanța, Oradea sau Botoșani, și se va modifica schema de personal a respectivei unități. Dacă era o competență nouă care ar fi revenit Ministerului Public, aveam nevoie de suplimentarea schemei aferentă acestei competențe, dar ea se transferă de la DNA la Ministerul Public.”

Ref. numirea noului procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție: „Mai fac o precizare pe care n-am văzut-o în spațiul public și pe care chiar vreau să o subliniez. Există perspectiva intrării în vigoare a noilor Legi ale Justiției, celelalte două. Am auzit afirmația potrivit căreia, dacă intră în vigoare acele legi, procedura de numire va fi în baza noilor legi, când intervine CSM-ul, secția de procurori, și când președintele nu mai poate refuza decât o singură dată. Precizarea pe care vreau să o subliniez – repet, să o subliniez – este aceea care vine dintr-o regulă generală: o procedură odată declanșată continuă după legea în vigoare la momentul declanșării, chiar dacă ulterior intră în vigoare o altă lege. Prin urmare, eu am dat drumul la procedură și dacă în septembrie intră în vigoare noua lege care schimbă algoritmul, rămân valabile, aplicabile regulile de astăzi. Unii au spus altfel: că ministrul, adică eu, intenționat vreau să prelungesc procedura și că intenționat nu am numit pe nimeni din cei patru ca să prind intrarea în vigoare a noilor legi, cu algoritmul de numire. Dar repet: se aplică regulile de vineri, de astăzi când vorbim, pentru numirea procurorul-șef. Cineva spunea „ăsta nu a fost concurs”, pentru că din patru trebuia numit unul. Păi pot veni 20 și dacă niciunul nu îndeplinește condițiile nu înseamnă că ești obligat să desemnezi pe cineva. Este o aberație. Dacă venea un singur candidat, înseamnă că tu nu mai aveai niciun rol, erai obligat să mergi cu el, ceea ce e exclus. Nu e prima aberație pe care o aud.”

Interviul integral poate fi urmărit mai jos.

Newsletter
Instagram
Facebook

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Tudorel Toader: Nu e prima aberație pe care o aud”

  1. Amelia FARMATHY spune:

    Ce păcat că nu e ultima.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate