Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drepturile omului
Drepturile omului
DezbateriToate evenimenteleCărţiProfesionişti

Ziua internațională de comemorare a genocidului romilor din perioada Holocaustului
02.08.2022 | Andra-Maria ȚAȚĂRĂ

Secţiuni: Drepturile omului, Legal Days
JURIDICE - In Law We Trust
Andra-Maria Țațără

Andra-Maria Țațără

2022: Ziua internațională de comemorare a genocidului romilor din perioada Holocaustului este marcată, anual, la data de 2 august.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis următorul mesaj:

Aducem astăzi un pios omagiu memoriei romilor, celor aproape 500.000 de copii, femei și bărbați victime ale Holocaustului. Familii întregi au pierit în acest genocid, fiind supuse unor brutalități îngrozitoare. Gândurile noastre se îndreaptă și către cei care au supraviețuit ororilor și urmașilor acestora.

Anul acesta, în România, comemorăm 80 de ani de la primele deportări ale romilor în Transnistria de către regimul antonescian. Aproximativ 25.000 de romi au fost evacuați și condamnați să trăiască în condiții inumane și insalubre, lipsiți de hrană și obligați la muncă silnică. Dintre aceștia, nu mai mult de jumătate au avut puterea să supraviețuiască. Statul român și-a asumat responsabilitatea pentru această crimă, un episod întunecat al istoriei noastre.

Nu putem lăsa să cadă pradă uitării imensele drame prin care au trecut acești oameni, umilințele la care au fost supuși și traumele suferite. Comemorarea Samudaripenului menține vie amintirea victimelor, ne obligă să rămânem vigilenți și să nu permitem propagarea în societate a mesajelor și atitudinilor cu caracter rasist, antisemit, discriminatoriu sau xenofob. Fiecare viață nimicită în acest cumplit masacru este pentru noi o moștenire de care trebuie să ne îngrijim, dar și o lumină care ne ghidează pașii pe drumul nostru european.

România, ca întreaga Europă, se află de mai bine de doi ani într-un context dificil, generat de pandemia de COVID-19 și mai apoi de războiul ilegal dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei. În această perioadă au fost înregistrate creșteri îngrijorătoare ale tendințelor de instigare la ură, ale mesajelor și comportamentelor discriminatorii și rasiste, mai ales în spațiul public. Falsificarea, relativizarea sau chiar negarea Holocaustului reprezintă acțiuni menite să intoxice societățile democratice, să le facă să renunțe la valori și principii.

Declarațiile cu caracter rasist sau șovin sunt inacceptabile, iar astfel de atitudini și de manifestări trebuie ferm respinse și condamnate. Traversăm vremuri complicate și tocmai de aceea este esențial ca societatea românească să fie unită, să ofere un exemplu de toleranță, de acceptare, de apreciere și de respect față de diversitatea etnică și religioasă.

Holocaustul romilor necesită o mai mare atenție, atât la nivel european, cât și la nivel național. Trebuie să ne asigurăm că generațiile tinere și cele viitoare cunosc faptul că în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și populațiile europene de romi au fost persecutate și ucise. De asemenea, este important ca tinerii să afle cum autoritățile de la acea vreme au acționat împotriva cetățenilor săi de etnie romă și i-au supus unor tratamente crunte și înjositoare, fiind nevoiți să îndure foametea, frigul și boala.

Cel mai important instrument prin care ne putem asigura că astfel de acțiuni reprobabile din istorie nu vor fi nicicând privite cu indulgență rămâne, în continuare, educația. Este imperativ să facem eforturi constante pentru a crește gradul de conștientizare asupra pericolelor antisemitismului, rasismului, xenofobiei și urii și să apărăm și să promovăm drepturile fundamentale, demnitatea umană, libertatea și democrația. Poveștile supraviețuitorilor despre experiențele cutremurătoare pe care le-au trăit ne încurajează și ne inspiră să fim mai solidari și deschiși față de alte culturi.

Stigmatizarea și discriminarea minorităților trebuie dur sancționate de către fiecare dintre noi. De asemenea, avem datoria de a promova și cultiva respectul și grija față de semeni. În România de astăzi, membrii comunității rome nu trebuie să trăiască cu teama că vor fi supuși prejudecăților sau izolați de societate.

Astfel, este esențială existența unui cadru legislativ adecvat pentru a preveni și combate orice fel de act discriminatoriu și xenofob, precum și a instrumentelor necesare pentru a acționa împotriva marginalizării minorităților. România este un model regional, fiind printre primele state membre ale Uniunii Europene care au adoptat o strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.

De Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor, am convingerea că autoritățile publice centrale și locale vor continua, cu responsabilitate și energie, demersurile de asumare a trecutului dureros, iar societatea românească își va întări atașamentul față de valorile europene și democratice.

Fie ca amintirea victimelor să rămână veșnică în inimile noastre!

***

Prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, a transmis următorul mesaj:

Onorăm, astăzi, memoria tuturor victimelor Holocaustului împotriva romilor, unul dintre cele mai întunecate capitole din istoria umanității. În urmă cu 78 de ani, pe 2 august 1944, în camerele de gazare de la Auschwitz, regimul nazist se năpustea, barbar, asupra câtorva mii de etnici roma și sinti. În același timp, ne amintim, cu profund respect și compasiune, de drama celor 25.000 de romi din România, care, din ordinul regimului Antonescu, cu opt decenii în urmă, au început să fie deportați în Transnistria, frigul, foamea și bolile fiind fatale pentru 11.000 dintre aceștia.

Amintirea victimelor trebuie să rămână neștearsă din memoria colectivă, iar atrocitățile petrecute în timpul Holocaustului nu trebuie uitate niciodată. Asumarea lecțiilor traumatice ale istoriei și condamnarea celor vinovați sunt parte a angajamentului ferm de a nu mai permite, vreodată, ca astfel de tragedii să se întâmple. Cu cât ne îndepărtăm mai mult, temporal, de Holocaust, cu atât crește riscul ca tăcerea și uitarea să se așeze peste suferințele victimelor. Tocmai de aceea, este esențial ca faptele să fie cercetate și investigate, mărturiile supraviețuitorilor diseminate, responsabilitățile asumate, astfel încât adevărul să fie cunoscut de toți.

Deși genocidul romilor reprezintă o temă încă marginală în cercetarea Holocaustului, favorizând perpetuarea tezelor negaționiste, totuși, în România au fost înregistrate progrese în ceea ce privește cercetarea istoriei romilor. Aceste demersuri trebuie consolidate prin programe educaționale, campanii de conștientizare, documentarea adecvată a faptelor. În prezent, atât în Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, precum și în Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027, există măsuri concrete pentru încurajarea educației și cercetării Holocaustului împotriva romilor, promovării patrimoniului cultural rom și a identității culturale rome, creării locurilor memoriei, combaterii discriminării, a discursului, atitudinilor și incidentelor anti-rome.

De asemenea, statul român a instituit, prin lege, data de 2 august ca Ziua națională de comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen.

Lupta cu antisemitismul, extremismul, xenofobia, rasismul și intoleranța reprezintă o responsabilitate permanentă și presupune o continuă adaptare a instrumentelor dezvoltate pentru contracararea acestor plăgi care amenință valorile democratice. România are resursele necesare și a demonstrat consecvență în îndeplinirea acestei misiuni care trebuie interiorizată de către toți actorii implicați și responsabili – legislația în domeniu trebuie aplicată corespunzător, istoria Holocaustului trebuie să fie cunoscută de elevi și tineri, iar dimensiunea comemorativă trebuie, în continuare, integrată în acțiunile publice.

Perioada dificilă pe care o traversăm, marcată, în principal, de invazia ilegală, neprovocată și nejustificată a Federației Ruse în Ucraina, readuce în atenție faptul că democrația, pacea și stabilitatea sunt valori pentru care trebuie să luptăm continuu, deoarece tenebrele revizionismului, extremismului și urii pot oricând acapara societățile.

În calitate de prim-ministru al României, subliniez, încă o dată, faptul că Executivul este deplin angajat în promovarea memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, rasismului și xenofobiei, susținerea educației și cercetării despre Holocaust, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, cultivarea respectului față de demnitatea umană. Totodată, creșterea calității vieții cetățenilor români aparținând minorității rome, bazată pe cetățenie activă, incluziune socio-economică și valorizarea patrimoniului cultural rom reprezintă o altă prioritate a Guvernului pe care îl conduc. Istoria romilor a fost una marcată de excluziune și discriminare, care au lăsat urme adânci, iar datoria noastră este de a repara toate aceste nedreptăți și de a milita pentru o societate a dialogului, incluziunii și a respectului față de valorile și principiile europene.

Să păstrăm vie amintirea victimelor!

***

Ministerul Afacerilor Externe a transmis următorul comunicat de presă:

Cu prilejul zilei naționale de comemorare a Holocaustului împotriva romilor – Samudaripen, Ministerul Afacerilor Externe aduce un profund omagiu memoriei victimelor de etnie romă ale Holocaustului. Suferințele îndurate de romi în lagărele de concentrare şi exterminare naziste şi ale aliaţilor acestora, în timpul celui de al Doilea Război Mondial, au rămas, din păcate, multă vreme, necunoscute publicului larg.

De aceea, MAE susține inițiativele naționale și internaționale de promovare a educației, cercetării şi comemorării genocidului împotriva romilor.

Totodată, MAE condamnă proliferarea discursului instigator la ură îndreptat împotriva membrilor comunității rome, în special în mediul online, inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19. În contextul generat de agresiunea ilegală, neprovocată și nejustificată a Federației Ruse asupra Ucrainei, MAE își exprimă solidaritatea cu victimele de etnie romă ale conflictului, susține acțiunile de gestionare a situației refugiaților de etnie romă din Ucraina și respinge ferm orice tip de atitudine discriminatorie față de membrii acestei comunități.

***

Ministerul Culturii a transmis următorul comunicat de presă:

Genocidul romilor este unul dintre evenimentele istorice care nu trebuie uitate și care a afectat grav comunitatea romani de pe teritoriul țării noastre. În acest sens, începând din anul 2020, în România ziua de 2 august este dedicată memoriei și reflecției, fiind desemnată prin Legea 124/2020 ca Ziua națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor.

În urmă cu aproape opt decenii, la 2 august 1944, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, aproape 3000 de prizonieri romi și-au pierdut viața în lagărul de exterminare nazist, Auschwitz-Birkenau. În total însă, aproximativ 500.000 de romi din întreaga Europă au avut parte de un sfârșit asemănător, exterminarea lor făcând parte dintr-un plan ce viza ,,purificarea rasială’’, ce mai târziu a primit numele de Holocaust.

Pentru a comemora membrii comunităților romani care au căzut victime acestui regim criminal, dar și pentru a-i omagia pe urmașii lor, Parlamentul European, prin rezoluția de la 15 aprilie 2015, a decretat ziua de 2 august drept Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor.

Pentru că populațiile rome de pe teritoriul țării noastre au fost printre cele mai afectate, Parlamentul României, sprijinind inițiativa Parlamentului European, a adoptat Legea nr. 124 din 10 iulie 2020, care desemnează aceeași zi de 2 august ca Ziua națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor – Samudaripen (din limba romani, traducându-se ,,Genocidul romilor’’). Așa cum ziua de 27 ianuarie comemorează cele 6 milioane de vieți pierdute în urma Holocaustului, ziua de 2 august cheamă la conștientizare, la reflecție asupra crimelor împotriva umanității și asupra grelelor suferințe îndurate de sutele de mii de romi, considerați suboameni și vinovați pentru însăși viața lor.

Din păcate, Genocidul romilor a rămas, până astăzi, un subiect puțin cunoscut publicului larg, iar îngrijorător este că unele voci din societatea românească contestă această realitate istorică, precum și sclavia și asimilarea romilor. Toate aceste problematici sunt elemente centrale în istoria, identitatea și cultura comunităților rome, pentru protejarea și incluziunea cărora Guvernul României a elaborat o strategie pentru perioada 2022-2027, aprobată prin H.G. nr. 560/2022. Aceasta menționează expres și își propune soluționarea problematicii reconcilierii cu trecutul, specificând clar și fără echivoc: „Este nevoie de o dezbatere activă şi promovarea în societate şi în sistemul educaţional din România privind necesitatea cunoaşterii referitoare la: (i) Holocaustul care i-a avut ca victime pe evrei şi pe romi din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.”

Ministerul Culturii, aflându-se printre instituțiile administrației publice centrale cu atribuții în implementarea și monitorizarea strategiei, prin conducerea și aparatul său tehnic, militează pentru combaterea discriminării și discursului incitator la ură, atitudinilor anti rome, șovinismului, xenofobiei și urii rasiale. Totodată, sprijină incluziunea minorității rome și invită la celebrarea ei, ca element esențial pentru caracterul multicultural al țării noastre.

***

Andra-Maria Țațără
Studentă – Facultatea de Drept a Universității Titu Maiorescu din București

***

Adelina Dobre

Adelina Dobre

2021: Ziua internațională de comemorare a genocidului romilor din perioada Holocaustului este marcată, anual, la data de 2 august.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis următorul mesaj:

În fiecare an, la data de 2 august, aducem un omagiu memoriei a jumătate de milion de copii, femei și bărbați romi care au fost uciși în Europa în perioada Holocaustului. Aceștia au fost victimele unui regim brutal, dezumanizant, care a promovat rasismul, antisemitismul, ura și intoleranța ca politici de stat.

Rememorarea este o dimensiune fundamentală a vieții. În România, aproximativ 25.000 de romi au fost deportați în Transnistria, aproximativ 11.000 pierzându-și viața. Este de datoria noastră astăzi să le evocăm memoria și să ne asigurăm că astfel de atrocități nu se vor mai repeta.

În acest moment, nevoia de aducere-aminte este mai importantă ca niciodată. În contextul recent creat de pandemia de COVID-19, observăm din nou o creștere alarmantă a rasismului, a antisemitismului și a discursurilor motivate de ură care vizează romii, în special în mediul online. Datoria noastră, ca lideri politici, este de a combate aceste evoluții, de a condamna public fără ezitare orice afirmație care incită la ură. De asemenea, trebuie să ne continuăm eforturile pentru a dezvolta instrumente adecvate, care să ne permită să ne protejăm societățile împotriva acestor amenințări.

România a făcut pași importanți în ceea ce privește asumarea Holocaustului și combaterea rasismului și antisemitismului și poate fi acum considerată un model regional: în mai 2021, am adoptat Strategia națională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. Această strategie ne permite să formăm mai bine funcționarii publici care se ocupă de acest fenomen și, de asemenea, să avem o mai bună colectare a datelor.

La nivel internațional, România a fost una dintre țările care a susținut cu tărie, în 2020, adoptarea de către Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (IHRA) a unei definiții de lucru, neobligatorie din punct de vedere juridic, a antițigănismului / discriminării împotriva romilor. A fost un proiect major al Președinției germane a IHRA, căruia i-am acordat sprijinul constant.

Trebuie făcute eforturi suplimentare în ceea ce privește educația cu privire la genocidul romilor. Trebuie să ne asigurăm că educăm generațiile tinere cu privire la acest episod tragic al istoriei europene. Fiecare societate are această datorie fundamentală de a se asigura că noile generații cunosc și păstrează viu adevărul. Susținem eforturile consolidate de a include genocidul romilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial în programele educaționale, precum și eforturile destinate protejării ultimilor supraviețuitori.

Europa se bazează pe respectarea drepturilor și libertăților fundamentale. Promovarea diversității culturale, religioase și etnice este cel mai bun mod de a preveni conflictele și de a construi societăți democratice pașnice.

Ca Președinte al României, reafirm angajamentul ferm al țării mele în ceea ce privește prezervarea memoriei Holocaustului, promovarea valorilor democratice și condamnarea hotărâtă a oricărui act rasist, combaterea discriminării, antisemitismului, extremismului, precum și a violenței rasiale sau etnice.

***

Ministerul Afacerilor Externe a transmis următorul comunicat de presă:

Cu prilejul Zilei naționale de comemorare a Holocaustului împotriva romilor – Samudaripen, la 2 august, stabilită prin Legea nr. 124/2020, MAE aduce un omagiu pios memoriei victimelor de etnie romă ale Holocaustului. Suferințele îndurate de romi în lagărele de concentrare şi exterminare naziste şi ale aliaților acestora, în timpul celui de al II-lea Război Mondial, au fost, mult timp, necunoscute publicului larg, ceea ce a contribuit la perpetuarea prejudecăților care afectează această comunitate.

Cu acest prilej, MAE reamintește că, potrivit Raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, circa 11 mii de romi, din aproximativ 25 de mii de romi din România care au fost deportați de regimul Antonescu în Transnistria, au murit.

MAE susține inițiativele naționale și internaționale de promovare a educației, cercetării şi comemorării genocidului romilor, apreciind că, în lipsa cunoașterii istoriei Samudaripen, prejudecățile și stigmatizarea membrilor comunității rome vor continua să se propage. MAE condamnă cu fermitate proliferarea discursului instigator la ură îndreptat împotriva membrilor comunității rome, în special în mediul online.

***

Adelina Dobre, Facultatea de Drept – Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Adelina Dobre

Adelina Dobre

2020: Ziua internațională de comemorare a genocidului romilor din perioada Holocaustului este marcată, anual, la data de 2 august.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis următorul mesaj:

Cu prilejul Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor, ne amintim de atrocitățile suferite de romii din Europa, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, și aducem un omagiu memoriei acestor victime inocente. Acest angajament este de o importanță crucială pentru România.

Comemorarea reprezintă o dimensiune fundamentală în viețile noastre. Aproape jumătate de milion de copii, femei și bărbați romi au fost uciși în timpul ocupației naziste din Europa. În România, 25.000 de romi au fost deportați în Transnistria, la ordinul dictatorului român și aliatului naziștilor, Ion Antonescu. Aproximativ 11.000 de romi și-au pierdut viața.

O durere de neconceput, cauzată de o pierdere irecuperabilă. Mulți dintre ei au murit din cauza bolilor, a frigului sau a foamei. A fost, fără îndoială, un act de ucidere deliberată și sistematică. Discriminați, umiliți, privați de drepturile lor, excluși din societate și, în cele din urmă, închiși și uciși, romii au fost victimele unui regim criminal, caracterizat de rasism, discriminare, teroare, propagandă, persecuție și încălcări ale drepturilor omului. Admitem, cu durere, că printre făptuitori s-au aflat și români.

Nevoia de aducere-aminte este mai urgentă ca niciodată în acest punct critic în care ne aflăm. Trebuie să păstrăm vie memoria victimelor și să consolidăm eforturile de combatere a antisemitismului, xenofobiei și negării Holocaustului. Avem datoria fundamentală de a ne asigura că fiecare generație cunoaște și păstrează adevărul. Genocidul împotriva romilor este, adesea, ignorat și puțin studiat. Prin urmare, este important ca acesta să fie recunoscut și studiat în școli, dezbătut public, amintit în mod deschis. Asumându-ne Holocaustul și atrocitățile petrecute în acea perioadă, putem preveni repetarea greșelilor trecutului.

Nu putem schimba istoria, însă societățile noastre trebuie să aibă capacitatea de a învăța și de a face lucrurile mai bine. România poate fi considerată un model regional în ceea ce privește asumarea Holocaustului și combaterea antisemitismului. Țara mea și-a asumat pe deplin trecutul întunecat și a învățat lecția promisiunii sacre ca niciodată să nu mai permită asemenea atrocități. Am făcut pași fermi și decisivi în ceea ce privește protejarea memoriei victimelor Holocaustului și lupta împotriva extremismului, intoleranței, revizionismului și discriminării.

Trecutul întunecat reprezintă un avertisment care ar trebui să ne ghideze în prezent. Doresc să subliniez mai multe realizări pe care România le-a obținut în domeniile educației, securității, aplicării legislației, promovării cercetării despre Holocaust: succesul președinției române a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), adoptarea unei legislații speciale care interzice organizațiile și simbolurile fasciste, rasiste și xenofobe, dar și promovarea cultului persoanelor vinovate de crime împotriva păcii și umanității, combaterea și prevenirea negării Holocaustului, deschiderea arhivelor Holocaustului, înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România.

Recent, am reafirmat determinarea noastră în ceea ce privește apărarea memoriei traumatice a romilor. Amintesc aici adoptarea Legii pentru instituirea zilei de 2 august ca Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen.

În ceea ce privește comunitățile de romi, țara mea este puternic angajată în lupta împotriva discriminării, urii și marginalizării, promovând incluziunea socială. Aducerea-aminte devine mai puternică atunci când este completată de acțiuni ferme de protejare a diversității, toleranței și drepturilor omului.

Astăzi, Europa se confruntă cu o serie de crize care pot submina valorile noastre fundamentale. Populismul, extremismul, rasismul, xenofobia și negarea Holocaustului cresc amenințător. În acest context, este datoria noastră să apărăm drepturile omului și să promovăm respectul pentru lege, tratamentul egal al persoanelor indiferent de originea rasială sau etnică, toleranța, solidaritatea. De asemenea, educația și cercetarea despre Holocaust sunt esențiale pentru sănătatea democrațiilor noastre.

Ca Președinte al României, reafirm angajamentul ferm al națiunii mele în ceea ce privește prezervarea memoriei Holocaustului, promovarea valorilor democratice și lupta împotriva antisemitismului, extremismului, rasismului și discriminării.

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Adelina Dobre, Facultatea de Drept – Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Cornelia Dăroi

Cornelia Dăroi

2 august 2019: Ziua internațională de comemorare a genocidului romilor din perioada Holocaustului se marchează anual, la data de 2 august.

Într-un comunicat al Guvernului, se arată: Astăzi, la București, s-a desfășurat Conferința “Trecut, prezent și viitor – Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor – 2 august”, eveniment dedicat Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Împotriva Romilor, în cadrul căruia au fost depuse coroane la Memorialul Victimelor Holocaustului din România .
La eveniment, organizat de Cancelaria Primului Ministru, prin cabinetul consilierului de stat Dana Varga, cu sprijinul Agenției Naționale pentru Romi, Departamentul de Relații Interetnice, Centrul Național de Cultură a Romilor, Muzeului Național al Țăranului Român, Asociația Șukar Manuș și Asociația Meșteșugarilor și Comercianților Tradiționali Romi, au participat doi dintre ultimii supraviețuitori ai Holocaustului romilor care au povestit audienței dramele prin care au trecut în perioada Holocaustului.
”Istoria nu a fost una ușoară pentru comunitatea romă. Nimeni nu poate să ignore realitatea istorică a genocidului rom din Al Doilea Război Mondial, precum și alte forme de persecuție, cum ar fi deportările. Trebuie să ne cunoaștem istoria, trebuie să păstrăm faptele petrecute în memorie, astfel încât asemenea orori să nu mai fie posibile în viitor”, a declarat  Dana Varga, consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului Ministru.

La conferință au participat și deputați din Parlamentul României, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, reprezentanți ai Guvernului și ai ministerelor, reprezentanți ai misiunilor diplomatice și reprezentanți ai societății civile.

De asemenea, la Muzeul Național al Țăranului Român a fost organizat un târg al Meșteșugarilor Romi, unde invitații au putut admira meșteșugurile – parte a tradiției rome. De asemenea,  în sala Horia Bernea a Muzeului Național al Țăranului Român, a fost organizată o expoziție dedicată Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor.

Joi, 1 august 2019, Prim-vicepreședintelui Frans Timmermans și comisarul european Vera Jourová au declarat, potrivit unui comunicat: „Se apropie Ziua de comemorare a Holocaustului romilor, ocazie cu care aducem un omagiu celor 500 000 de romi victime ale Holocaustului. Anul acesta comemorăm cu profundă tristețe împlinirea a 75 de ani de la genocidul săvârșit împotriva ultimilor romi încarcerați în mod nedrept și brutal în „tabăra de familii de țigani” de la Auschwitz care au fost trimiși la moarte pentru simplul motiv că erau romi.

Nu trebuie să îngăduim ca dezumanizarea romilor sau a altor grupuri minoritare să se insinueze în societățile noastre europene moderne și în discursul nostru politic. Atrocitățile comise în trecut stau mărturie a faptului că egalitatea și nediscriminarea nu sunt valori imuabile: pentru a le apăra, trebuie să dăm dovadă de vigilență permanentă și să fim dispuși să îi combatem pe cei care vor să le atace.

Deși au trecut 75 ani, nu am uitat. Amintirea ororilor trecutului trebuie să ne inspire să apărăm valorile în care credem, să îi vedem pe fiecare dintre concetățenii noștri așa cum sunt, ca indivizi, și să ne întrebăm cum ne-am simți dacă am fi în locul lor. Aceasta este lecția pe care am învățat-o de la părinții și bunicii noștri care au trăit pe viu una dintre cele mai întunecate epoci din istoria noastră. Așadar, împreună cu statele membre și cu comunitățile locale, vom continua să luptăm împotriva tuturor formelor de rasism și de discriminare etnică, atât aici, în Europa, cât și în restul lumii.

Facem apel la toate statele membre să recunoască Holocaustul romilor și să consacre data de 2 august drept Ziua de comemorare a Holocaustului romilor în întreaga UE.”

***

2 august 2018: Ziua internațională de comemorare a genocidului romilor din perioada Holocaustului se marchează anual, la data de 2 august.

Sediul materiei: Rezoluția Parlamentului European din 15 aprilie 2015 prin care s-a decis instituirea unei zile europene de comemorare a Holocaustului romilor și organizarea de evenimente de marcare a tragediei victimelor acestui genocid.

Ministerul Afacerilor Externe aduce, astăzi, 2 august 2018, un pios omagiu tuturor victimelor de etnie romă care au suferit pe întreaga perioadă a celui de-al Doilea Război Mondial.

Anul acesta se comemorează 74 de ani de la evenimentele din 2 august 1944, când aproximativ 3000 de romi din lagărul Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist. În amintirea acestui tragic eveniment, ziua de 2 august a devenit cunoscută drept Ziua internațională de comemorare a genocidului romilor.

În contextul acțiunilor diplomatice multilaterale, România acordă atenție specială problematicii memoriei victimelor genocidului romilor din perioada Holocaustului și a necesității educării tinerelor generații asupra acestui episod tragic al istoriei europene. În acest sens, pe durata exercitării mandatului președinției IHRA, România a încurajat eforturile internaționale în domeniul educației privind problematica genocidului romilor din perioada Holocaustului. Ca urmare a acestor demersuri, cu sprijinul financiar al IHRA, a devenit disponibilă platforma educațională online www.romasintigenocide.eu, care conține materiale didactice în 11 limbi europene, inclusiv limba română.

Ministerul Afacerilor Externe susţine consolidarea eforturilor pentru includerea în programele educative a problematicii genocidului romilor din perioada celui de-al Doilea Război Mondial și pentru asigurarea unor condiții sociale decente ultimilor supraviețuitori romi ai deportărilor în Transnistria. În egală măsură, Ministerul Afacerilor Externe consideră important să existe un parteneriat eficient între instituțiile publice guvernamentale, Parlamentul României și reprezentanții societății civile din România, astfel încât să se elimine orice formă de discriminare și incitare la ură etnică sau rasială.

Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate orice act cu caracter rasist și îndeamnă la asumarea responsabilității comune de a înlătura prejudecățile și de a lupta împotriva discriminării și acțiunilor extremiste cu caracter etnic sau rasist. Combaterea rasismului, intoleranței, xenofobiei, populismului și antisemitismului reprezintă una din tematicile de interes pentru România în pregătirea mandatului Președinției Consiliului UE 2019.

:: Website-ul oficial aici

Legal Days este un proiect dezvoltat de prof. univ. dr. Cristian Jura cu susținerea Societății de Științe Juridice

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Cornelia Dăroi

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti