Achiziţii publiceAfaceri transfrontaliereArbitrajAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiContencios administrativContravenţiiCorporateCyberlawData protectionDrept civilDrept comercialDrept constituţionalDrept penalDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiDreptul UEEnergieExecutare silităFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăLITIGIIMedia & publicitateMedierePiaţa de capitalProcedură civilăProprietate intelectualăProtecţia consumatorilorProtecţia mediuluiTelecom
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
MARES DANILESCU MARES
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Respingerea plângerii formulate împotriva soluției de clasare – impediment al redeschiderii, din oficiu, a urmăririi penale?

09.08.2018 | Mihai MITITELU

Poate cele câteva rânduri ale consemnărilor noastre nu reclamă și nici nu justifică o prefață. Aspectele rezumativ analizate sunt nici mai mult, nici mai puțin, decât o opinie juridică, un răspuns argumentat la întrebarea ce dă titlu aprecierilor noastre. Răspunsul la întrebare îl va obține lectorul avizat ce va trece prin filtrul propriu, nu atât argumentele redactorului, ci însăși legea de procedură penală; aceasta pentru că oamenilor, legea le dă răspunsul. În loc de răspuns, adresăm o invitație la lectură și reflecție: „Respingerea plângerii formulate împotriva soluției de clasare constituie un impediment al redeschiderii, din oficiu, a urmăririi penale?”

1. Efectele încheierii pronunțate de către judecătorul de cameră preliminară în procedura soluționării plângerii formulate împotriva soluției de clasare

În secțiunea de debut se vor trata, cu scop de expozitiv al secțiunii ce va argumenta competența funcțională a procurorului ierarhic superior de a dispune redeschiderea urmăririi penale (n.n. – chiar în contextul unei prealabil – confirmate soluții de clasare), efectele încheierii pronunțate de către judecătorul de cameră preliminară prin care se respinge plângerea petentului împotriva soluției de clasare.

Art. 340 C. proc. pen. permite persoanei interesate să recurgă la procedura plângerii pentru cazul adoptării unei soluții de clasare (n.n. – fie ea soluție de neurmărire or de netrimitere în judecată). Judecătorului de cameră preliminară îi revine (n.n. – printre altele) posibilitatea, în acord cu dispozițiile art. 341 C. proc. pen., alternativ, să respingă or să admită plângerea, caz în care poate interveni redeschiderea urmăririi penale, conform art. 335 alin. (5) C. proc. pen. Nota bene, redeschiderea urmăririi penale nu intervine în toate cazurile în care s-a admis plângerea la soluție, întrucât trimiterea cauzei la procuror poate fi dispusă nu doar pentru a se completa, ci și pentru a se începe urmărirea pena. Acreditează aceasta, interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 341 alin. (6) lit b) C. proc. pen., raportat la art. 335 alin. (5) C. proc. pen., teza „în vederea completării urmăririi penale”.

Aspectele notate supra, nu suscită vreo dificultate în înțelegerea și aplicarea dreptului:

Este clar că, dacă admiterea plângerii formulate împotriva soluției de clasare a avut ca premisă o clasare constatată de către organul de urmărire penală, la chiar primirea sesizării, conform art. 294 alin. (3) C. proc. pen., desființarea soluției de clasare va avea ca efect trimiterea cauzei pentru începerea urmăririi penale, iar în cazurile în care începerea urmăririi penale a fost prealabil dispusă, constatându-se incidența art. 305 C. proc. pen., desființarea soluției va avea ca efect trimiterea cauzei în vederea redeschiderii  urmăririi penale.

Procurorul ierarhic superior este interesat de efectele pe care le are încheierea judecătorului de cameră preliminară, în toate cazurile:

– Dacă plângerea la soluția de clasare este admisă, încheierea judecătorului de cameră preliminară are un efect pozitiv, art. 335 alin. (5) C. proc. pen., în teza finală, instituind obligativitatea dispozițiilor judecătorului de cameră preliminară, pentru organul de urmărire penală.

– Dacă plângerea la soluția de clasare este respinsă, încheierea judecătorului de cameră preliminară nu produce niciun efect față de procuror[1] (n.n. – afară de cazul practic în care soluția de clasare a fost adoptată pe temeiul incidenței prescripției răspunderii penale).

În susținerea celor concluziv notate supra, se reclamă necesitatea unei analize comparative a dispozițiilor legii procesual – penale anterioare și prezente:

Vechiul cod de procedură penală prevedea, la art. 278 ind. 1 alin. (11), că în situația în care, prin hotărâre judecătorească definitivă, judecătorul a respins plângerea la soluția de netrimitere în judecată, persoana vizată nu mai poate fi urmărită pentru aceeași faptă, afară de faptul în care s-au descoperit fapte sau împrejurări noi și nu a intervenit vreunul dintre cazurile ce împiedică exercițiul acțiunii penale.

C. proc. pen. nu mai instituie imposibilitatea reluării urmăririi penale pentru cazul rămânerii definitive a soluției de clasare, prin respingerea plângerii de către judecătorul de cameră preliminară. Mai mult, la art. 335 C. proc. pen., se reglementează competența funcțională a procurorului în materia redeschiderii urmăririi penale, precizându-se când poate dispune procurorul ierarhic superior și când poate dispune procurorul de supraveghere, în contextul unei prealabile clasări.

2. Competența funcțională a procurorului ierarhic superior de a dispune redeschiderea urmării penale, chiar în contextul unei prealabil – confirmate soluții de clasare

Așa cum s-a consemnat la debutul secțiunii precedente, efectele încheierii pronunțate de către judecătorul de cameră preliminară, prin care se respinge plângerea la soluția de clasare, nu împiedică procurorul să reia din oficiu urmărirea penală. Instituția de drept procesual prin care se ajunge la reluarea urmăririi penale este „redeschiderea urmăririi penale, reglementată la art. 335 C. proc. pen.

Este important de amintit, pentru a înțelege utilitatea reglementării instituției redeschiderii urmăririi penale, scopul procesului penal, chiar neconsemnat explicit în noua reglementare, anume că: orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită conform vinovăției sale.

Situația premisă rezidă în adoptarea unei soluții de clasare. S-a recurs la formularea unei plângeri la soluție la procurorul ierarhic superior, respinse, s-a formulat plângere împotriva soluției de clasare adoptate prin ordonanța procurorului de caz și confirmate prin ordonanța procurorului superior ierarhic, dar și aceasta a fost definitiv respinsă.

Ulterior, procurorul superior ierarhic, în urma reevaluării materialului probator și înainte ca prescripția răspunderii penale să fi operat, constată că nu a existat împrejurarea pe care s-a întemeiat clasarea. Art. 335 alin. (1) C. proc. pen. instituie obligativitatea redeschiderii urmăririi penale.

Concluzia enunțată supra transpare din analiza instituției redeschiderii urmăririi penale, analiză punctată în rândurile ce succed:

C. proc. pen. prevede: redeschiderea urmăririi penale poate interveni și atunci când judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea împotriva soluției și a trimis cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale (n.n. – formularea reproduce textual, alin. 5 al art. 335 C. proc. pen.).

Lectorul avizat va constata, uzând de interpretarea gramaticală a textului de lege supus analizei, prezența conjuncției „și” în textul precitat, exprimare care susține interpretarea că redeschiderea urmăririi penale este în esență atributul procurorului (n.n. – aceasta întrucât alin. 4 al art. 335 C. proc. pen., obligă procurorul ce dispune redeschiderea să sesizeze judecătorul de cameră preliminară, în vederea confirmării acesteia[2]).

Competența funcțională a procurorului în materia redeschiderii urmăririi penale diferă în funcție de cazul ce determină redeschiderea  urmăririi penale.

Alin. (2) al art. 335 C. proc. pen. consfințeste dreptul procurorului de caz de a redeschide urmărirea penală, revocând ordonanța de clasare (n.n. – foarte important, C. proc. pen. nu precizează că redeschiderea nu poate interveni dacă soluția de clasare, prealabil adoptată, a fost confirmată de către judecătorul de cameră preliminară; revocarea poate fi dispusă în toate cazurile[3]). Cazul de redeschidere, reglementat de articolul precitat, urmărește vechea reglementare procesual penală, unde, la art. 278 ind. 1 alin. (1), se admitea, cu titlu de excepție, posibilitatea efectuării (n.n. – ulterioare) de acte de urmărire penală chiar în contextul rămânerii definitive a soluției de netrimitere în judecată dacă aveau să fie descoperite fapte sau împrejurări noi/necunoscute[4].

Este important de constatat că revocarea ordonanței de clasare nu intervine în urma unei verificări a actelor de urmărire penală de către procurorul ierarhic superior, ci constituie o retractare a soluției netemeinice de către însuși procurorul de caz.

Alin. (1) al art. 335 C. proc. pen. consfințește dreptul procurorului ierarhic superior de a dispune redeschiderea urmăririi penale, prin infirmarea soluției de clasare. Aici, redactorul subliniază cele două posibilități alternative sub care poate interveni redeschiderea urmăririi penale: redeschidere confirmată de către judecătorul de cameră preliminară și redeschidere nesupusă confirmării judecătorului de cameră preliminară (n.n. – spre observare, alin. 6 al art. 335 C. proc. pen.).

Importanța reglementării va fi tratată în subsecvente rânduri:

Situația premisă o reprezintă adoptarea unei soluții de clasare. Dacă soluția de clasare a fost comunicată atunci, în consecința infirmării soluției de clasare, redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, dacă soluția de clasare nu a fost comunicată, confirmarea redeschiderii de către judecătorul de cameră preliminară nu se impune.

Comunicarea soluției de clasare dă dreptul (n.n. – fără a obliga persoana interesată) formulării unei plângeri la procurorul superior ierarhic. Două posibilități intervin: fie persoana interesată uzează de calea de atac a plângerii la soluție, fie persoana interesată rămâne în pasivitate. În toate cazurile, este de reținut că prin comunicarea ordonanței de clasare organul de urmărire penală a avizat persoana interesată asupra rezolvării cauzei, în accepțiunea art. 317 lit. b) C. proc. pen. și, din acest motiv, redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării, în condiții de contradictorialitate.

În cazul în care soluția de clasare ajunge să fie infirmată, anterior comunicării ordonanței prin care aceasta se dispune, este firesc ca redeschiderea urmăririi penale să nu fie supusă controlului judecătorului de cameră preliminară.

Trebuie consemnat că infirmarea actelor procesuale sau procedurale nelegale/netemeinice de către procurorul ierarhic superior, nu constituie un element de noutate la nivel de reglementare procesual – penală (n.n. –  art. 304 alin. (2) C. proc. pen. instituie drept obligativitate a procurorului superior ierarhic să infirme actele nelegale/netemeinice ale procurorului ierarhic inferior).

Principiul subordonării ierarhice se materializează, la art. 335 alin. (1) C. proc. pen., în controlul exercitat de către procurorul superior ierarhic din oficiu ori la plângerea persoanei interesate. Dacă infirmarea ordonanței de clasare și redeschiderea urmăririi penale la plângerea persoanei interesate formulate împotriva soluției de clasare nu suscită necesitatea unor aprecieri, infirmarea din oficiu a ordonanței de clasare reclamă o analiză de detaliu: interesează elementul timp (n.n. – când poate interveni infirmarea), interesează pentru care motive poate interveni infirmarea.

La debut, se constată că redeschiderea urmăririi penale din dispoziția procurorului ierarhic superior poate interveni oricând ulterior soluției de clasare; art. 335 alin. (1) C. proc. pen. nu instituie un termen de zile în cadrul căruia procurorul ierarhic superior poate reevalua cauza. Firește, o reevaluare nu poate să intervină în ipoteza în care a operat prescripția răspunderii penale.

În privința motivelor[5] pentru care se poate dispune infirmarea soluției de clasare și redeschiderea urmăririi penale, Codul de procedură penală prevede cu claritate că în toate cazurile în care nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea se dispune redeschiderea urmăririi penale, în baza reevaluării materialului probator existent.

Important de consemnat este faptul că legiuitorul, dând posibilitatea procurorului superior ierarhic să infirme, din oficiu, soluția de clasare, ulterior nu doar adoptării acesteia de către procurorul de caz, ci chiar a rămânerii ei definitive prin respingerea plângerii la soluție de către judecătorul de cameră preliminară, permite o rezolvare a cauzei penale care să răspundă cerințelor art. 327 C. proc. pen.

Este foarte probabil ca în cuprinsul plângerii formulate împotriva soluției de clasare, persoana interesată să nu fi manifestat suficientă diligență astfel încât, nici procurorul superior ierarhic și nici judecătorul de cameră preliminară să nu fi constatat nelegalitatea soluției de clasare. Cu toate acesta, procurorul superior ierarhic poate, reevaluând materialul probator, din oficiu, să constate că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea.

Redeschiderea urmăririi penale intervine; orice persoană care a săvârșit o infracțiune va ajunge să fie pedepsită conform vinovăției sale.


[1]  Avem aici în vedere că actul final și de dispoziție al procurorului, prin care acesta s-a dezinvestit, soluționând cauza, l-a constituit ordonanța de clasare.
[2] Desigur, este de menționat și cazul prevăzut la art. 335 alin. 6 C. proc. pen., când avut fiind în vedere momentul redeschiderii urmării penale, confirmarea acesteia de către judecătorul de cameră preliminară nu se mai impune.
[3] Împrejurarea că revocarea poate fi dispusă de către procurorul de caz, invariabil, constituie un argument ad fortiori la concluziile asumate de către redactorul prezentului articol în secțiunea I, în sensul că încheierea judecătorului de cameră preliminară de respingere a plângerii formulate împotriva soluției de clasare nu produce efect pozitiv.
[4] Se cerea, firește, îndeplinită și condiția negativă a inexistenței vreunuia dintre cazurile ce împiedicau exercițiul acțiunii penale.
[5] Spre deosebire de vechea reglementare procesual penală, pentru a se putea dispune de către procurorul ierarhic superior infirmarea soluției de clasare și redeschiderea urmăririi penale nu se cere să fi apărut fapte și împrejurări noi din care să rezulte că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea, ci doar o reevaluare a actelor și lucrărilor cauzei.


Avocat Mihai Mititelu


Aflaţi mai mult despre , , ,

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Respingerea plângerii formulate împotriva soluției de clasare – impediment al redeschiderii, din oficiu, a urmăririi penale?”

  1. Art. 335 alineatele (4) şi (5) sunt neconstituţionale deoarece judecătorul nu are dreptul să cenzureze procurorul cu privire la acuzaţiile pe care acesta le aduce şi cum alege să exercite urmărirea penală.
    Judecătorii se pronunţă doar pe o controversă juridică după înaintarea rechizitoriului.
    Nu înţeleg cum un judecător se poate pronunţa într-o procedură de investigaţie care ţine strict de procuror.
    Procurorul este singurul care are discreţie absolută să înceapă investigaţia, s-o oprească sau s-o trimită un dosar cu acuzaţii în instanţă.
    Judecătorul este învestiti doar după ce procurorul a trimis cauza în judecată. Înainte de această etapă nu poate obliga un procuror să nu mai cerceteze o cauză.
    Judecătorii nu pot fi avocaţi ai acuzării (procurori) şi arbitri în aceeaşi cauză.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Oana Ispas


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan