Andreea Ciucă: Nu ni s-a spus niciodată câte dosare sunt instrumentate împotriva magistraților
13 august 2018 | JURIDICE.ro
Duminică, 12 august 2018, judecător Andreea Ciucă, președintele Asociației Magistraților din România, a declarat, potrivit știripesurse.ro:
Ref. existența unui număr de 300 de dosare care ar viza magistrați: „Acest număr a fost dat publicităţii pentru prima oară. Ne punem întrebarea, în mod cu totul şi cu totul îndreptăţit, de ce a ieşit la iveală această cifră foarte mare într-un interviu care a fost dat cu privire la ocuparea unei funcţii în DNA şi nu ni s-a spus niciodată până acum acest aspect. Nu pentru că nu am întrebat. Această situaţie a fost deseori solicitată, în sensul de a ni se spune câte dosare penale există în lucru la DNA. Noi, ca instanţe, mereu trebuie să dăm statistici atunci când ni se solicită, în calitate de informaţie publică. Am cerut să ni se spună câte dosare sunt intrumentate împotriva magistraţilor, mai ales că acest subiect a fost dezbătut ca atare şi în cadrul discuţiilor din parlament, referitoare la modificările legilor justiţiei, în legătură cu acea secţie pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. În cadrul dezbaterilor, s-a pus şi problema numărului de dosare existente pe rolul DNA cu privire la judecători şi procurori. Nu ni s-a spus până în acest moment niciodată. Din câte am înţeles, şi colegii UNJR au făcut chiar o solicitare scrisă în acest sens, câte dosare sunt instrumentate la DNA şi, bineînţeles, atunci ar fi trebuit să arate câte sunt referitoate la judecători şi procurori. Nu am primit un astfel de răspuns. Din punct de vedere managerial, cel puţin, este cu totul şi cu totul incorect şi inacceptabil. Trebuie să ştim din timp în timp, aşa cum dăm noi aceste statistici la nivelul instanţelor, din care rezultă categoriile de cauze, vechimea acestora, la fel trebuie să se întâmple şi la DNA.”
Ref. existența unor presupuse presiuni exercitate asupra procurorului care instrumenta dosarul cunoscut în spațiul public sub denumirea de „Gala Bute”: „La ora asta, ştim că există un număr mare, niciodată spus până acum, de dosare referitoare la judecători şi procurori. Ce nu ştim? Şi aici încep să apară lucrurile grave. Nu ştim ce vechime au aceste dosare şi în câte dintre aceste dosare s-a adus la cunoştinţa persoanelor suspecte faptul că există respectivul dosar. Acest lucruri sunt importante, în primul rând pentru că ne referim la procedura penală, care trebuie respectată. În al doilea rând, am putea evita situaţii de genul celei pe care aţi prezentat-o, cazul doamnei procuror Alexandru, care se trezeşte după patru ani cu o ordonanţă de clasare, fără să ştie nimic. Ce s-a făcut – ca principiu întrebăm, nu pe dosarul respectiv -, ce s-a putut face patru ani într-un dosar, ca să se ajungă după patru ani la concluzia că faptele nu există? Asta este marea problemă cu care ne confruntăm.
Situaţii de acest gen sau situaţii similare ne-au mai fost aduse la cunoştinţă pe parcursul timpului de către colegi. Unul dintre cazuri a fost prezentat de AMR şi în faţa Comisiei de la Veneţia. Colegii dintr-o altă asociaţie profesională ne-au acuzat pe Facebook, spunând că s-a trecut acea linie roşie în care vorbeşti de cazul personal şi acest lucru nu este admisibil. Dacă ai o decizie definitivă de achitare, ce trebuie să faci, ca judecător, să taci? Să spui că aceste lucruri nu s-au întâmplat? Să satisfaci o dorinţă de a nu se vorbi despre calvarul prin care ai trecut? Cred că trebuie să fim mult mai echilibraţi.
Acestea sunt problemele: numărul acestor dosare, vechimea acestor dosare şi faptul că persoanele care sunt vizate nu cunosc despre existenţa dosarului, deşi, iată, în cazul de azi, au trecut patru ani în care acest dosar s-a aflat pe masa procurorului pentru a fi instrumentat. De aici, ce s-a putut întâmpla patru ani într-un astfel de dosar, ce s-a făcut într-un astfel de dosar într-o perioadă lungă de patru ani, pentru a se ajunge la concluzia că faptele nu există. Această incertitudine şi această lentoare trebuie să pună nu numai întrebări, ci să ducă şi la răspunsuri.
Dacă lucrurile aşa s-au întâmplat, mă refer la pensionarea doamnei şi ameninţări la adresa dumneaei, ar trebui să fie prima care să iasă şi să spună aceste lucruri, să le fundamenteze, pentru a vedea apoi noi ce reacţie putem avea.”
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
