Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
19 comentarii

#Fărăjuriști. Ce înseamnă inițiativa #fărăpenali în termeni juridici
14.08.2018 | Georgian TOADER

Secţiuni: Drept penal, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Georgian Toader

Georgian Toader

Campania #fărăpenali este un fenomen social, care, apropiindu-se de final, ia tot mai mare amploare. Mai este nevoie doar de câteva voturi pentru a putea trece la pasul următor privind introducerea în Constituție a unui nou amendament al cărui obiectiv declarat este oprirea accederii în funcții publice a „penalilor”. În prezentul articol voi oferi o perspectivă strict juridică asupra campaniei.

Modificarea Constituției ar urma să se facă introducându-se următorul amendament „Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării.”

1. Termenul „aleși”

 Acum câteva zile, la ieșirea de la stația de metrou Pantelimon, erau doi domni cu tricouri #fărăpenali care strângeau voturi. Mi-a atras atenția modul în care explicau unui alt domn ce înseamnă campania fără penali, mai exact „Uite, dacă tu ești condamnat și ai cazier (probabil se referea că are infracțiuni înscrise în cazier) și încerci să te angajezi, nu te primește nimeni că zice că ești infractor. Dar pe unu’ la Primărie îl primește, ți se pare corect așa?”. Mai departe îi explica cum poate să dea de funcționari publici nesimțiți și infractori.

Ceea ce nu a menționat a fost faptul că această modificare legislativă nu vizează funcționarii publici. Vizează doar demnitarii. Funcționarii publici sunt numiți, nu sunt aleși. Iar aceasta nu ar fi o problemă, dar pentru o campanie care luptă împotriva nedreptății, promovarea printr-o minciună nu este o cale adecvată.

În orice caz, voiam să lămurim doar ce înseamnă termenul ”ales” și pe cine vizează.

2. Excluderea Guvernului

Probabil ați observat, posibil nu. Însă în enumerarea exhaustivă a funcțiilor la care „penalii” nu au acces nu se numără și Guvernul. Desigur, guvernanții sunt numiți, nu sunt aleși, probabil de aici și indignarea față de punctul anterior.

Asta înseamnă că eu, ca cetățean, nu îmi pot alege un primar care a fost condamnat definitiv pentru conducere sub influența alcoolului, însă parlamentarii care nu sunt condamnați (încă) pot numi în funcția de prim-ministru o persoană condamnată. Desigur, în temeiul legii speciale nu pot fi numiți, e un exemplu teoretic.

Cu toate acestea, dacă pentru a nu fi numiți în funcția de guvernanți, cei condamnați definitiv, este de ajuns reglementarea din legea organică, nu văd de ce nu ar fi suficientă o reglementare în legea organică în sensul de a nu putea participa la alegerile parlamentare, locale sau prezidențiale persoanele care au fost condamnate definitiv.

Probabil o astfel de inițiativă, de modificare a legii organice, ce nu are nevoie de 500.000 de semnături nu ar fi atras suficientă atenție, nu ar fi semnalat problemele sociale. Sau poate nu ar fi oferit o astfel de promovare partidului politic ce a inițiat proiectul. Rămâne de văzut.

3. Termenul „pedepse privative de libertate”

De aici începe analiza strict juridică. Pedepsele privative de libertate sunt închisoarea și detențiunea pe viață. Dacă în cazul detențiunii sunt șanse mici ca cei condamnați să mai aibă ocazia să participe la alegeri parlamentare, prezidențiale sau locale, în cazul celor condamnați la închisoare situația stă diferit.

În primul rând, sintagma anterioară este lipsită de claritate (motiv pentru care, în opinia mea, nu va trece de controlul Curții Constituționale). Problema apare în legătură cu termenul „privativ” de libertate, în concret, se ridică întrebarea: o condamnare la pedeapsa închisorii, a cărei executare e suspendată sub supraveghere, reprezintă o pedeapsă privativă de libertate?

În opinia mea, răspunsul este NU. De ce? Pentru că nu există o privare de libertate efectivă! Chiar dacă prin definiție pedeapsa închisorii este una privativă de libertate, suspendarea executării acesteia, înlătură acest element, condamnatului nerestrângându-i-se în niciun mod libertatea de mișcare.

Și atunci? Pentru cine se aplică? Pentru cei care sunt condamnați la închisoare cu executare. Astfel, o persoană condamnată pentru luare de mită, constatându-se că a solicitat și primit bani pentru îndeplinirea unui act ce intră în atribuțiile sale de serviciu, dacă raportat la elementele de individualizare, instanța alege să suspende executarea pedepsei, această persoană va putea fi aleasă într-o funcție publică.

Pe de altă parte, o persoană condamnată definitiv, cu executare, pentru săvârșirea infracțiunii de bigamie, nu va putea fi aleasă într-o funcție publică.

Desigur, exemplele sunt puțin exagerate. Nu se întâmplă foarte des ca cineva să fie condamnat cu executare pentru bigamie.

Consider că o formulare din care să rezulte clar faptul că, dacă s-a constatat în concret săvârșirea unei infracțiuni, indiferent că vorbim de pedeapsa amenzii, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau o condamnare la pedeapsa închisorii, cu suspendare sau executare, ar fi mult mai potrivită.

Doar în acest mod s-ar putea asigura o poziție de egalitate între persoane care se află în aceeași poziție procesuală. Cu actuala formulare două persoane care au săvârșit aceeași infracțiune, în aceeași modalitate, urmează a fi apte să candideze sau nu la alegerile prezidențiale, parlamentare sau locale, în funcție de modul de individualizare al pedepsei.

Or, modul de individualizare al pedepsei, dacă urmează ca aceasta să se desfășoare în regim de detenție sau nu, ține, pe lângă persoana inculpatului și criteriile generale, și de gradul de subiectivism și permisivitate a judecătorului, impresia pe care și-o face acesta raportat la speța concretă și dacă consideră că inculpatul se poate redresa fără a fi îndepărtat din societate.

Nu în ultimul rând, poate exista situația în care o persoană care se află în stare de recidivă. Să presupunem că termenul inițial al recidivei este pentru săvârșirea unui furt de 5.000 de lei pentru care e condamnat cu suspendare, iar al doilea, după 4 ani, este reprezentat de infracțiunea de loviri sau alte violențe, și persoana este condamnată cu executare (nu se poate suspenda dacă ești în stare de recidivă). Aceasta nu va putea participa la alegeri. Dar Șerban Huidu ar putea, deși a ucis trei oameni, pentru că a primit o pedeapsă cu suspendare.

Nu știu dacă inițiatorii acestei campanii au avut în vedere toate acestea lucruri, dacă nu cunosc aplicabilitatea juridică a amendamentului propus sau doar au vrut să se pună la adăpost de o eventuală faptă penală, ulterioară sau anterioară proiectului, dar nepublică încă. Rămâne de văzut.

 4. Termenul „infracțiuni săvârșite cu intenție”

Consider mult mai oportună formularea Legii nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, care prin art. 54 lit. h) statuează faptul că  „Poate ocupa o funcție publică persoana care îndeplinește următoarele condiții […] nu a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului sau contra autorității, infracțiuni de corupție și de serviciu, infracțiuni care împiedică înfăptuirea justiției, infracțiuni de fals ori a unei infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției publice”.

De ce? Pentru că este irațional ca o persoană condamnată pentru abandon de familie, bigamie, refuzul sau sustragerea de la prelevarea probelor biologice (care se pedepsește foarte aspru, apropo) sau alte astfel de infracțiuni să nu poată participa la alegeri.

În plus, ce facem cu neglijența în serviciu? Pentru că nu este săvârșită cu intenție, dar din săvârșirea acesteia denotă un grad de incompetență care nu ar trebui să permită unui cetățean să ocupe o funcție importantă în stat. Ce facem cu uciderea din culpă? De ce ar avea un bețiv care urcă la volan, conduce cu 120 km/h și ucide 2 persoane să poată deveni președinte, iar o persoană care violează corespondența soției, pentru că e gelos, nu?

Și încă ceva, loviturile cauzatoare de moarte sunt săvârșite cu intenție depășită care, din punct de vedere legal, este o noțiune separată de cea de „intenție”.

5. Termenul „situație care înlătură consecințele condamnării”

Am să mă raportez la două situații în care sunt înlăturate consecințele condamnării: reabilitarea și amnistia.

Reabilitarea: Presupunem că un parlamentar este condamnat la 2 ani de închisoare pentru abuz în serviciu. După încă 3 ani este reabilitat. Astfel, la 5 ani de la condamnare poate candida din nou. Odată cu săvârșirea infracțiunii a luat 10.000.000 Euro nedepistabil din bugetul statului. Are forța financiară necesară pentru a reveni în scena politică, să redevină parlamentar.

În exemplul acesta, reglementarea propusă prin campania #fărăpenali nu își atinge scopul, pentru că, juridic, propunerea legislativă este prost formulată.

Amnistia: Dacă amnistia intervine după condamnare, înlătură consecințele acesteia. Deci, politicianul X e condamnat. Presupunem că politicianul X are o influență mare în Parlament, fiind liderul partidului Y, care are peste 50% din voturi, alături de alianța cu partidul Z. Dacă domnul X este condamnat, nu are de făcut decât să își exercite influența pentru a se promova o lege de amnistie care să îi înlăture consecințele condamnării. Orice asemănare cu o situație reală este pură întâmplare.

Nici în acest exemplu amendamentul propus nu își atinge scopul.

CONCLUZIA

O astfel de mobilizare în vederea adăugării unui amendament la Constituția României este una lăudabilă, dar, din păcate, inutilă raportat la scopul pentru care a fost propusă. În primul rând, nu cred că va trece de controlul constituțional. Apoi, nu cred că va avea efecte, este prea fragilă și prea ușor de „fentat”. Are prea multe găuri.

Cred că e o inițiativă rea? Nu! Nici pe departe.

Cred că e o inițiativă utilă? Doar la nivel de conștientizare a populației asupra unor probleme grave ale statului, care ne afectează pe toți. Juridic, nu este utilă.

De ce e concepută așa de prost? Poate din neștiință. Poate din entuziasm. Poate pentru că este o altă inițiativă politică.

Avocat Georgian Toader
ABRAHAM & ASOCIAȚII

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

19 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti