« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Health & Pharma
CărţiProfesionişti
 

Ziua mondială a creierului
22.07.2021 | Adelina DOBRE

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Adelina Dobre

Adelina Dobre

2021: Ziua mondială a creierului este marcată, anual, la data de 22 iulie.

Tema 2021: STOP scleroza multiplă

Ziua Mondială a Creierului 2021 este dedicată sclerozei multiple (SM), o boală neurologică care afectează 2,8 milioane de persoane de toate vârstele la nivel global. Tratamentele care modifică boala încetinesc progresia SM, dar accesul la aceste medicamente nu este disponibil în multe părți ale lumii. În această Zi Mondială a Creierului, să lucrăm împreună pentru a opri SM, diagnosticând mai devreme, oferind un acces mai bun la tratamentele care schimbă viața și pledând pentru o calitate a vieții îmbunătățită pentru cei care trăiesc cu SM și pentru îngrijitorii lor. Alăturați-vă Federației Mondiale de Neurologie (WFN) și Federației Internaționale MS (MSIF) pe 22 iulie 2021, deoarece împărtășesc informații vitale despre semnele, simptomele și tratamentul SM.

***

Conform Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN Romania), Revista Viața Medicală consemnează într-un articol evenimentul de astăzi- Ziua Mondială a Creierului- cu tema STOP Scleroza Multiplă:

Anual, Ziua Mondială a Creierului este dedicată uneia dintre afecţiunile celui mai important segment al sistemului nervos central, creierul: accidentul vascular cerebral, boala Parkinson și alte sindroame extrapiramidale, scleroza multiplă, demenţa, tumorile cerebrale, traumatismele cranio-cerebrale, epilepsia, cefaleea, bolile genetice, neuroinfecţiile etc. Acestea sunt cele mai importante cauze de dizabilitate.

Ziua de 22 iulie 2021 este dedicată creierului și stopării (evoluţiei) sclerozei multiple. Scleroza multiplă (SM) este o afecţiune neurodegenerativă, inflamatorie, cronică, autoimună, difuză, multifactorială, heterogenă, care asociază demielinizări focale și distrucţii axonale, având o progresie impredictibilă și afectând tinerii, și în mod special sexul feminin. La fiecare cinci minute o persoană primește acest diagnostic, iar la nivel mondial sunt raportaţi peste 2,8 milioane de pacienţi de toate vârstele care trăiesc cu scleroză multiplă. O foarte mare problemă o reprezintă însă cei nediagnosticaţi și/sau netrataţi, care desigur nu pot fi incluși în nicio statistică.

Asociaţiile profesionale și asociaţiile pacienţilor diagnosticaţi cu scleroză multiplă, Federaţia Internaţională Scleroza Multiplă (Multiple Sclerosis International Federation) în parteneriat cu Federaţia Mondială a Neurologiei (World Federation of Neurology), coordonate de dr. Tissa Wijeratne, președintele Zilei Mondiale a Creierului, și-au unit glasurile, scandând „STOP MS!” („Opriţi SM!”). Cum am putea opri noi astăzi scleroza multiplă, descrisă încă din anul 1868 de Jean-Martin Charcot, întemeietorul școlii de neurologie?

În scop preventiv

Etiologia bolii este încă insuficient cunoscută, dar se știe că vorbim despre o afecţiune multifactorială, unii dintre acești factori favorizanţi fiind modificabili. Așadar, se recomandă expunerea la soare, o dietă echilibrată, sănătoasă, de tip mediteraneean, practicarea exerciţiului fizic și evitarea sedentarismului și a obezităţii, vaccinarea cu vaccinurile obligatorii și evitarea infecţiilor cu anumite virusuri, cum ar fi virusul Epstein-Barr și cel al varicelei. Se interzice fumatul și consumul substanţelor toxice și, nu în ultimul rând, se recomandă o atenţie sporită educaţiei medicale.

Nevoia de educaţie medicală- și la pacienţi și la medici

Prezentarea rapidă la medic în cazul în care apar simptome specifice bolii (deficit motor, vedere
dublă, tulburări de vedere, de sensibilitate, de echilibru, coordonare și mers, de vorbire sau sfincteriene etc.) ţine și de educaţia medicală a populaţiei. Acest lucru permite stabilirea unui diagnostic precoce și iniţierea cât mai rapidă a unei terapii specifice, modificatoare a evoluţiei bolii, putând reduce semnificativ dizabilitatea fizică și declinul cognitiv, cu un impact mare asupra calităţii vieţii. Personalul medical – asistenţi medicali, medici de familie sau medici specialiști în alte domenii medicale, diferite de cel al neurologiei – trebuie să cunoască această afecţiune neurologică, ce poate avea o simptomatologie extrem de diversă, putând mima multiple alte patologii. Personalul medical joacă un rol extrem de important atât în îndrumarea pacientului către neurolog, cât și în tratarea sau monitorizarea lui, după stabilirea diagnosticului, în cadrul unor echipe multidisciplinare.

În ceea ce îi privește pe neurologi, aceștia trebuie să fie în permanenţă la curent cu noutăţile legate de diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienţilor cu scleroză multiplă, chiar dacă sunt
neurologi generaliști, și nu specialiști în scleroză multiplă și în alte boli demielinizante ale sistemului nervos central.

Deși suntem în secolul XXI, deși am ajuns să zburăm în spaţiu în scop de agrement, infrastructura medicală încă nu permite, în multe părţi ale lumii, accesul pacienţilor la medic sau la investigaţii paraclinice specifice, creând inechitate și bariere pentru o mare parte din populaţia planetei. Astfel, diagnosticul de scleroză multiplă nu numai că e întârziat, dar poate să rămână chiar necunoscut, iar pacienţii – netrataţi, evoluează spre dizabilitate severă și speră la un banal mers fără sprijin, nu la un zbor în Cosmos.

Accesul la tratament trebuie să crească

Scleroza multiplă nu beneficiază în prezent de tratamente etiologice, deci curative. Dar în ultimii
25 de ani, cercetarea medicală în domeniul sclerozei multiple a progresat enorm și le-a oferit pacienţilor peste 20 de molecule care sunt aprobate și utilizate în prezent în tratarea celor patru forme clinice principale și a diferitelor grade de activitate ale sclerozei multiple.

Este nevoie ca accesul la terapiile specifice să crească la nivel mondial, distribuţia acestora fiind, din cauza costurilor mari și/sau a politicilor de sănătate inadecvate, încă inechitabilă, inegală, astfel că medicamentele sunt greu accesibile sau chiar, în anumite ţări, inaccesibile. Terapiile modificatoare ale evoluţiei bolii (imunomodulatoare sau imunosupresoare – continue sau discontinue, de reconstituire imună), încetinesc evoluţia bolii, prin efectele lor în special antiinflamatorii, scad numărul puseelor, reduc gradul de dizabilitate și declinul cognitiv, cresc calitatea vieţii pacienţilor și a celor apropiaţi lor (parteneri de viaţă, familie, îngrijitori) și scad costurile la nivel socio-economic.

Profesor dr. William M. Carroll (Australia), președintele Federaţiei Mondiale a Neurologiei, este de părere că factorii decizionali trebuie informaţi prin toate mijloacele despre importanţa acestor terapii, care trebuie să fie disponibile, spre a putea fi prescrise corect și la momentul oportun pacienţilor diagnosticaţi cu SM. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a iniţiat un plan de acţiune care promovează importanţa tratamentului și rolul îngrijirii celor suferinzi de boli neurologice, incluzând și scleroza multiplă, atât prin terapii farmacologice (specifice și simptomatice), cât și non-farmacologice (fiziokinetoterapie, psihoterapie, mindfulness, dietă, yoga, dans, taichi, terapie ocupaţională etc.).

Fiecare dintre cei 2,8 milioane de pacienţi diagnosticaţi cu scleroză multiplă la nivel mondial sau
fiecare dintre cei peste 9.000 de pacienţi români are povestea, familia, prietenii, visurile și speranţele lui. Poate că mulţi dintre noi, oameni obișnuiţi sau specialiști în domeniul neurologiei, medicinei, cercetării știinţifice sau membri ai unor instituţii cu putere decizională, dacă ne-am implica mai mult, conștientizând problemele cu care se confruntă acești pacienţi, precum și simptomele de multe ori invizibile ale bolii, am putea contribui la stoparea evoluţiei SM. Am putea astfel să contribuim la schimbarea în bine a multor aspecte din viaţa lor, la împlinirea visurilor acestora.

Adelina Dobre, Facultatea de Drept – Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Adelina Dobre

Adelina Dobre

2020: Ziua mondială a creierului este marcată, anual, la data de 22 iulie.

Aceasta este dedicată creșterii gradului de conștientizare privind îmbunătățirea calității vieții celor care trăiesc cu Boala Parkinson și a aparținătorilor. Pe 22 iulie, Federația Mondială de Neurologie (WFN) a încheiat un parteneriat cu Societatea Internațională Parkinson și Afecțiuni Motorii pentru a sprijini cea de-a 6-a ediție a Zilei Mondiale a Creierului, ediția din acest an fiind dedicată creșterii gradului de conștientizare a Bolii Parkinson, o afecțiune neurodegenerativă a creierului, care afectează mintea, funcțiile motorii și non-motorii, aproape toate aspectele funcției creierului.

Împreună cu alte peste 126 de organizații internaționale, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN Romania) este dedicată sprijinirii #WFN în misiunea de îmbunătățire a calității îngrijirii pacientului, de educare și de suplimentare a cercetărilor pentru persoanele care trăiesc cu Boala Parkinson și a îngrijitorilor lor.

„Boala Parkinson afectează persoane de toate vârstele, una din 100 de persoane cu vârsta peste 60 de ani ajungând să fie diagnosticată”, spune prof. dr. B.O.Popescu, președinte Societatea de Neurologie din România. „Prevalența acestei boli este în creștere, ceea ce face ca acțiunile noastre de astăzi să fie vitale pentru îmbunătățirea vieții celor care au fost și vor fi diagnosticați, în special în contextul actualei crize globale a sănătății. Trăim vremuri complicate și impredictibile la nivel global și astăzi sănătatea oamenilor cât și profesia de medic au revenit în centrul preocupării tuturor. Pe lângă frecvența și gravitatea bolilor neurologice pe care le cunoșteam deja, acum s-au adăugat complicațiile neurologice generate de COVID, pe care de abia începem să le clasificăm și să le înțelegem, fiind posibil să existe și un impact în patologie pe termen lung. Neurologii fac și ei un efort extrem, alături de colegii din celelalte specialități, pentru a reda sănătatea oamenilor. Suntem alături de pacienții noștri și sperăm că vom trece împreună cu bine de această cumplită încercare pentru noi toți.”

„Impactul bolii Parkinson se extinde pe întregul corp și ajunge în fiecare colț al țării”, declară Cristina Vlădău, vicepreședinte Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative din România. „Având în vedere că peste 8.000 de persoane sunt diagnosticate în fiecare an doar la nivelul României, este esențial ca pacienții să aibă acces la îngrijire de calitate” (Date INSP: 8.035 persoane nou diagnosticate cu Parkinson în România în anul 2018).

În timp ce simptomul distinctiv al bolii Parkinson este tremurul și mișcările încete, boala degenerativă afectează funcțiile motrice, dar și funcțiile minții și ale creierului în general, perturbând somnul și cogniția, provocând durere și probleme gastrointestinale, anxietate și depresie și reducând motivația și calitatea vieții. Diagnosticarea precoce și accesul la un tratament eficient sunt vitale pentru a ajuta pacienții să găsească alinare și să le îmbunătățească calitatea vieții. Persoanele cu boala Parkinson pot fi afectate în special de pandemia actuală de COVID-19 și sunt încurajate să păstreze contactul cu furnizorii de servicii medicale.

COVID-19 este un reminder dramatic al faptului că asistența medicală este o problemă globală. Iar boala Parkinson este, de asemenea, o provocare zilnică cu care se confruntă toate categoriile de oameni, de toate vârstele, care afectează îndeosebi persoanele în vârstă dar nu numai.

(…)

„Boala Parkinson afectează peste 7 milioane de oameni de pe tot globul”, a explicat prof. Tissa Wijerante, președintele Zilei Mondiale a Creierului. „Scopul nostru este acela de a crește gradul de conștientizare pentru boala Parkinson și impactul acesteia asupra societății, în efortul de a îmbunătăți accesul la îngrijiri neurologice de calitate și la tratamente care schimbă viața”.

„Sănătatea creierului nu a fost niciodată mai importantă sau mai relevantă”, a declarat președintele WFN, prof. William Carroll. „Când lumea se va uni împotriva acestei afecțiuni paralizante vom demonstra puterea luptei pentru conștientizare. Când lucrăm împreună, facem cunoscută vocea celor afectați în timp ce unim lumea în misiunea de a pune capăt bolii Parkinson. Ziua Mondială a Creierului a Federației Mondiale de Neurologie își propune să energizeze persoanele care suferă de boala Parkinson pentru a impulsiona cercetarea, a îmbunătăți standardele de îngrijire și a pleda pentru cele șapte milioane de oameni care trăiesc astăzi cu această boală, dar și pentru cei care vor fi diagnosticați într-o zi.”

„Mai mult de 1 din 4 persoane care trăiesc cu Boala Parkinson au fost diagnosticate greșit, inițial. Multe simptome ale Bolii Parkinson sunt înțelese și tratate greșit, în detrimentul celor care trăiesc cu această afecțiune. Există o nevoie profundă de îmbunătățire a standardelor de îngrijire la nivel internațional.” a declarat prof. Wolfgang Grisold, Secretarul General al WFN.

Pentru a pleda pentru persoanele afectate de boli ale creierului, Ziua Mondială a Creierului crește gradul de conștientizare prin faptul că le cere oamenilor din întreaga lume să depună împreună eforturi pentru a pune capăt bolii Parkinson. Hashtag-urile utilizate pe canalele de social media sunt #WorldBrainDay și #WBD2020.

Sursă

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Adelina Dobre, Facultatea de Drept – Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Alina Gaja

2019: Ziua mondială a creierului este marcată, anual, la data de 22 iulie.

În acest an, Ziua mondială a creierului este dedicată creşterii conştientizării cu privire la migrenă. Astfel, Federaţia Mondială de Neurologie se dedică promovării de informaţii elocvente despre cea mai comună afecţiune a creierului din lume.

În 2019, campania desfăşurată în social media cu ocazia Zilei mondiale a creierului încurajează oamenii din întreaga lume să vorbească despre ”adevărul dureros” (The Painful Truth) al migrenei, folosind hashtag-urile #worldbrainday şi #thepainfultruth.

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Alina Gaja

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Cornelia Dăroi

Cornelia Dăroi

2018: Ziua mondială a creierului este marcată, anual, la data de 22 iulie.

Sediul materiei: Comitetul de Informare și Consultare a Opiniei Publice a sugerat ca, începând cu data de 22 iulie 2014, să fie celebrată Ziua mondială a creierului. Propunerea a fost anunțată la reuniunea Federației Mondiale de Neurologie, întâlnirea Consiliului delegaților din data de 22 septembrie 2013, bucurându-se de o primire călduroasă din partea delegaților. Consiliul de Administrație, reunit în februarie 2014, a aprobat această propunere ca activitate anuală, potrivit FMN.

Tema aleasă pentru 2018 este ”Aer curat pentru sănătatea creierului”. Această temă a fost atent selectată pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la influența poluării aerului asupra bolilor neurologice.

În ultimul timp, efectele poluării aerului asupra sănătății noastre au atras un interes sporit instituțiilor internaționale care oferă date privind creșterea mortalității și a morbidității. Cea mai recentă estimare a deceselor cauzate de poluarea aerului, la nivel mondial, este de 12 milioane de decese anual. Aceste decese sunt legate de boli cardiace, precum infarctul miocardic sau insuficiența cardiacă congestivă, evenimente neurologice precum accidentul vascular cerebral, boli pulmonare și cancer, potrivit wfneurology.org.

:: Website-ul oficial aici

Legal Days este un proiect dezvoltat de prof. univ. dr. Cristian Jura cu susținerea Societății de Științe Juridice

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Cornelia Dăroi

Cuvinte cheie: , , , ,
Secţiuni: Dreptul sanatatii, Legal Days, VIDEO | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD