« Selected
Flux noutăţi
AnunţuriSistemul judiciarUNBR BarouriNotariatExecutoriUniversitariaInternaţionalJURIDICE.ro

Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului
23.08.2021 | Adelina DOBRE

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Adelina Dobre

Adelina Dobre

2021: Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului este marcată, anual, la data de 23 august.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis următorul mesaj:

Memoria victimelor totalitarismelor – edificiul imaterial al României moderne

Infamul Pact Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939, a reprezentat începutul tragediei Europei, un moment care a deschis calea unor abuzuri fatale și a sfâșiat teritorii prin împărțirea Europei Centrale și Răsăritene în sfere de influență. Așa-zisul pact de neagresiune a sfârtecat năzuințele și idealurile națiunilor europene, deschizând calea celui de-al Doilea Război Mondial, cu implicații dezastruoase pentru omenire.

Regimurile totalitare au schimbat fața umanității, lăsând în urmă moarte, suferință și răni adânci. Deportările în masă, crimele, foametea, tortura, dezinformarea, încălcarea flagrantă a legii au fost doar o parte dintre instrumentele cu care s-a încercat distrugerea sistematică a societăților europene. Pierderile de vieți omenești, suferințele umane, mutilarea generațiilor, suprimarea celor incomozi regimurilor, precum și pierderile materiale provocate de noul război constituie bilanțul brutal al acelei tragice perioade.

Comemorarea victimelor fascismului și comunismului, a acelor oameni care și-au sacrificat viața și libertatea în lupta pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, dar și a valorilor și principiilor democratice, reprezintă un gest obligatoriu și necesar pentru a împiedica evoluții reprobabile ale istoriei. Milioanelor de oameni care au căzut pradă regimurilor criminale ilegitime trebuie să le menținem vie memoria prin educarea tinerelor generații în spiritul valorilor democratice europene.

Uitarea și prezentarea trunchiată sau deformată a faptelor istorice pot face oricând posibilă repetarea greșelilor trecutului. Nimeni, niciodată, nu trebuie să mai experimenteze acele atrocități izvorâte dintr-un dispreț profund la adresa demnității umane. Incontestabil, cunoașterea, asumarea și transmiterea adevărului istoric sunt singurele căi prin care națiunea română își menține adeziunea la platforma de idei și valori europene și occidentale. Evaluarea costurilor acțiunilor lipsite de sens ale totalitarismelor trebuie să fie lecții cu însemnătate pentru viitor.

Astăzi, evocăm, totodată, gestul plin de curaj, înfăptuit la 23 august 1944, al Regelui Mihai I, cel care a fost loial națiunii române și care, cu responsabilitate și îndârjire, alături de Armata română, a reușit să rupă alianța toxică cu Germania nazistă. Să păstrăm vie lecția acelui important moment de abilitate politică drept un simbol al verticalității, unității și moralității.

Trăim, în prezent, într-un context marcat de provocări complexe care reclamă acțiuni concrete din partea noastră, a tuturor. Pandemia de COVID-19 nu este doar o criză sanitară fără precedent, ci și o piatră de încercare a solidarității și unității, exploatată abil de lideri de opinie și politicieni populiști. Ideologiile radicale, glorificarea călăilor, precum și curentele extremiste și tentativele de distorsionare a istoriei amenință societățile democratice de la nivel global și riscă să vulnerabilizeze progresele înregistrate până acum. Ignorarea acestor pericole va amplifica această hidră care se hrănește cu indiferență și pasivitate.

Statul de drept, valorile democratice, drepturile și libertățile fundamentale, pacea și stabilitatea sunt bunuri câștigate cu prețul vieții. Datoria noastră sacră este să le apărăm și să le transmitem generațiilor tinere. Viitorul nostru democratic depinde de implicarea de astăzi. Să ne opunem ferm și viguros, fiecare dintre noi și mai ales împreună, împotriva oricăror tentative de degradare a valorilor europene și de abandonare a acestora.

Vigilența și sancționarea rapidă a tuturor derapajelor antidemocratice reprezintă atitudini obligatorii pentru garantarea progresului României europene.

Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declarație din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.

Adelina Dobre, Facultatea de Drept – Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Adelina Dobre

Adelina Dobre

2020: Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului este marcată, anual, la data de 23 august.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis următorul mesaj:

Adevărul istoric, farul care ghidează România democratică

Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat pe 23 august 1939, a însemnat începutul celei mai întunecate perioade din istoria recentă pentru Europa Centrală și de Est. Băile de sânge, milioanele de vieți curmate, crimele în masă, actele de genocid, deportările, atitudinea disprețuitoare față de drepturile și libertățile fundamentale au fost consecințele traumatizante ale acestui crud și cinic pact. Jumătate din continentul european s-a confruntat cu cele mai odioase acte ale regimurilor totalitare, dictaturile provocând moarte și suferință timp de mai multe decenii, inclusiv după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Amintirea pactului criminal din 1939 și a efectelor sale tragice trebuie să educe, să îndrume, să avertizeze și să împiedice încercările de falsificare a istoriei.

Cunoașterea istoriei este în strânsă legătură cu progresul democratic. Democrația autentică se consolidează, în mod natural, într-o societate care își cunoaște și își asumă istoria. De aceea, condamnarea fermă a fascismului și comunismului nu este o formalitate ori o simplă evocare, ci reprezintă un act necesar pentru protejarea și promovarea principiilor democratice și ale statului de drept.

În această zi ne amintim și omagiem actul curajos al Regelui Mihai și eroismul Armatei române, care au reușit, la 23 august 1944, să redea națiunii demnitatea și țării noastre cursul care a condus-o la victoria aliaților de acum 75 de ani. Cred cu tărie că, în ciuda numeroaselor falsificări și minciuni inventate vreme de aproape jumătate de veac, acest eveniment trebuie să rămână în istorie ca un exemplu remarcabil de viziune, responsabilitate, sacrificiu, unitate și solidaritate.

În această perioadă dificilă, când întreaga lume se confruntă cu efectele pandemiei de COVID-19, falsificările realității și cuvintele mincinoase au ucis mii de oameni prin ducerea în derizoriu a evidenței și negarea adevărului. În fața unui asemenea comportament întunecat și laș, trebuie să fim vigilenți în a discerne aceste amenințări în continuă schimbare. Să fim fermi și abili în confruntarea cu falsurile și să nu ne arătăm fragili în fața tentativelor de înșelare a semenilor noștri.

În vremurile pe care le trăim, acțiuni și discursuri populiste și extremiste tulbură viața societăților noastre. În fața acestor acte sordide, avem obligația să rămânem vigilenți și să respingem energic și ferm orice încercare de glorificare a regimurilor totalitare și de creare de noi mituri sau versiuni istorice menite să vulnerabilizeze sistemul de valori europene.

Ne confruntăm cu provocări excepționale, care ne cheamă să acționăm în unitate și solidaritate. Este nevoie de un efort comun pentru a garanta și proteja democrația, statul de drept, drepturile și libertățile fundamentale, precum și demnitatea umană.

Trecutul nu mai poate fi schimbat, dar viitorul depinde de fiecare dintre noi. Politicienii care refuză din nou să asculte vocea poporului demonstrează că nu au înțeles că victoria împotriva regimurilor totalitare și dictatoriale a fost plătită cu prețul vieții multora care au luptat cu dedicație și curaj pentru libertatea noastră.

Putem garanta pacea și prosperitatea doar prin cunoașterea adevărului istoric. Generațiile tinere trebuie să cunoască ororile, represiunile în masă, crimele și suferințele pe care, cu bună știință, le-au provocat regimurile totalitare, sub diferite forme.

Noi trebuie să respectăm datoria sacră de a onora și prețui amintirea și sacrificiul victimelor inocente. Amintindu-le, nu le onorăm doar memoria, ci ne apărăm viitorul în fața răului!

Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declarație din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Adelina Dobre, Facultatea de Drept – Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Alina Gaja

2019: Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului este marcată, anual, la data de 23 august.

În acest an, manifestările ce marchează Ziua europeană a comemorării victimelor regimurilor totalitare au loc la Varşovia.

Ministerul Afacerilor Externe a dat publicității următorul comunicat: „Data de 23 august marchează 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică și Germania Nazistă care a declanșat Al Doilea Război Mondial și a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferință. Pactul a conținut protocolul secret care a împărțit Europa de Est în sfere de influență.

De aceea, în această zi, proclamată de Parlamentul European ca Zi Europeană de Comemorare a Victimelor Regimurilor Totalitare, ne amintim de toți cei ale căror morți și vieți distruse au fost o consecință a crimelor comise în numele ideologiei naziste și a celei staliniste.

Durerea și nedreptatea nu vor cădea în uitare niciodată. Noi ne vom aminti. 

Amintind și comemorând ororile din trecut avem cunoștințele și puterea să îi respingem pe cei care urmăresc să reînvie aceste ideologii sau care doresc să exonereze aceste ideologii de crimele și de culpabilitatea lor. Memoria victimelor ne determină să promovăm justiția istorică prin continuarea cercetărilor științifice și prin ridicarea nivelului de conștientizare publică asupra moștenirii totalitare pe continentul European.  

Dreptatea și adevărul reprezintă baza pentru o reconciliere durabilă și construirea unui viitor comun. Victimele abuzurilor totalitare au dreptul să li se facă dreptate. Din nefericire, practica investigării crimelor comise de regimurile totalitare și aducerea în justiție a autorilor a fost insuficientă și inconsecventă în diferite țări.

Facem apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare. Acționând într-o manieră concertată, putem combate mai eficace campaniile de dezinformare și tentativele de manipulare a datelor istorice.

Trebuie să construim un front comun împotriva totalitarismului. O poziție clară și fermă a comunității internaționale va continua calea către reconciliere.

Avem convingerea că Europa de astăzi este un loc mai sigur pentru toate popoarele și că este pregătită să reziste cu fermitate împotriva oricărui tip de nedreptate. Considerăm că europenii nu vor tolera niciodată totalitarismul sau genocidul împotriva vreunui popor.

Țările noastre au renăscut ca națiuni libere și democratice după decenii de guvernare totalitară. Acum treizeci de ani, națiunile noastre au început procesul transformării democratice care ne-a făcut în cele din urmă membri egali și puternici ai Uniunii Europene. Țările noastre sunt hotărâte să continue să lucreze cu partenerii din Europa și din întreaga lume, astfel încât ororile trecutului să nu se repete.”

Declarația prim-vicepreședintelui Comisiei Europene Frans Timmermans și a comisarului Vera Jourová: Zeci de milioane de victime au fost deportate, torturate și ucise sub diferite regimuri totalitare din Europa. Această cruzime, lipsa libertății și încălcarea drepturilor fundamentale în unele părți din Europa au răpit mai multor generații de oameni șansa de a se bucura de libertate și democrație.

Anul acesta sărbătorim și 30 de ani de la evenimentele din 1989, atunci când cetățenii din Europa Centrală și de Est s-au revoltat și au făcut o breșă în Cortina de Fier, accelerându-i căderea. Acțiunile curajoase ale cetățenilor au readus libertatea și democrația în întreaga Europă.

Aceste acțiuni au contribuit la depășirea dezbinărilor și la unificarea Europei. Este vorba, așadar, de o moștenire europeană colectivă, pe care cu toții trebuie să o prețuim, să o alimentăm și să o apărăm.

Din 1939 și până acum au trecut 80 de ani, iar generația care a cunoscut flagelul totalitarismului aproape că nu mai este printre noi; istoria vie se transformă în istorie scrisă. De aceea trebuie să păstrăm vii aceste amintiri care să inspire și să ghideze noile generații în apărarea drepturilor fundamentale, a statului de drept și a democrației. Aceste valori ne definesc. Suntem uniți în condamnarea fermă a oricărui regim totalitar și autoritar. O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi.”

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Alina Gaja

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Cornelia Dăroi

Cornelia Dăroi

2018: Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului este marcată, anual, la data de 23 august.

Sediul materiei: Rezoluţia Parlamentului European din 2 aprilie 2009 referitoare la conştiinţa europeană şi totalitarismul prin care s-a solicitat declararea zilei de 23 august ca Ziua europeană a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare, care să fie comemorată cu demnitate și imparțialitate.

Adunarea Parlamentară a OSCE a adoptat la data de 29 iunie 2009 Rezoluţia privind reunificarea Europei divizate: promovarea drepturilor omului şi libertăţilor civice în regiunea OSCE în sec. XXI, în care se reamintește marcarea zilei de 23 august ca zi internaţională în amintirea victimelor totalitarismului. Documentul mai este cunoscut și sub nunmele de Declarația de la Vilnius.

Declarația de la Varșovia din 2011 prevede ca statele semnatare să comemoreze mereu victimele regimurilor totalitare, marcându-se cu acest prilej pentru prima dată Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi ale nazismului.

În anul 2014, a fost constituită Reţeaua Europeană Memorie şi Solidaritate de către Ministerele Culturii din Germania, Polonia, Ungaria și Slovacia. România a aderat la această rețea în anul 2014.

Miercuri, 22 august 2018, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, și Věra Jourová, comisarul european pentru Justiţie, Protecţia Consumatorului şi Egalitate între Sexe, au susținut o declarație comună cu ocazia Zilei Europene a Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

Frans Timmermans, Věra Jourová: „În fiecare an, în această zi, aducem un omagiu victimelor tuturor regimurilor totalitare și ne reamintim cu tristețe consecințele îngrozitoare ale Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 de Germania nazistă și de Uniunea Sovietică. Pactul a cufundat Europa și mai adânc într-una dintre cele mai întunecate perioade ale sale. Milioane de oameni au fost uciși și generații întregi de europeni au fost marcate de cicatrici.

Este datoria noastră să nu uităm numele a milioane de persecutați și să păstrăm vie amintirea acestora. Mai ales pentru că, chiar și astăzi, 79 de ani mai târziu, valorile noastre comune precum demnitatea umană, drepturile fundamentale, statul de drept și democrația sunt contestate din nou de retorici naționaliste și extremiste menite să divizeze.

Păstrarea și transmiterea către următoarea generație de europeni a memoriei atrocităților din trecut ne ajută să ne „imunizăm” împotriva repetării acestora și să nu uităm importanța apărării drepturilor omului pentru toți cetățenii europeni.

Trebuie să continuăm să povestim ceea ce s-a întâmplat în trecutul Europei, astfel încât să nu mai facem aceleași greșeli în viitor.”

Totodată, în contextul Zilei europene a comemorării victimelor stalinismului și ale nazismului, prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, și conf. univ. dr. Marieta Safta, secretar de stat, au participat la Reuniunea ministerială privind dezbaterea referitoare la investigarea persoanelor acuzate de crime în cadrul regimurilor comuniste, la nivel internațional, organizată la Tallinn (Estonia), potrivit unui comunicat.

În acest context, s-a agreat Declarația comună referitoare la comemorarea victimelor regimurilor totalitare și a avut loc ceremonia de inaugurare a Memorialului victimelor comunismului din Tallin.

Totodată, delegația Ministerului Justiției din România a participat la conferința intitulată: “Utopia unachieved despite millions victimised? Communist crimes and European memory”, în cadrul căreia avocați, scriitori și cercetători au avut intervenții ce au vizat discutarea unor aspecte conceptuale referitoare la perioada comunistă.

:: Detalii despre Memorialului victimelor comunismului din Tallin

:: Website-uri oficiale enrs.eu și eu-events.eu

Legal Days este un proiect dezvoltat de prof. univ. dr. Cristian Jura cu susținerea Societății de Științe Juridice

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Cornelia Dăroi

 
Secţiuni: Content, Legal Days | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD