Dacă ne asumăm evoluţia tehnologică, ar fi bine să vedem cum putem reglementa riscurile
30 august 2018 | Tudor COLŢAN
Tudor Colțan
La ora actuală, nu avem o reglementare cu privire la inteligența artificială. Uniunea Europeană, în speţă Parlamentul European, a înfiinţat o comisie în 2015 cu privire la această problemă – inteligenţă artificială şi roboţi – şi din 2015 s-au apucat să cerceteze. Au fost tot felul de întâlniri, iar după doi ani s-a finalizat cu un raport, un raport intermediar cu privire la ce ar presupune inteligenţa artificială şi, cu precădere, pe răspunderea în anumite cazuri pentru activităţile roboţilor şi ale inteligenţei artificiale.
În urma acestui raport, s-a emis o recomandare a Parlamentului European prin care se încurajează reglementarea de urgenţă a unor cazuri de folosire a roboţilor, a dispozitivelor care se bazează pe inteligenţa artificială şi, cel mai important, de a se stabili în mod clar cum pot să răspundă persoanele care folosesc aceste dispozitive. La această recomandare, Comisia Europeană a răspuns, printr-un document, şi a spus că va avea în vedere acest lucru și că este foarte clar că avem nevoie de o legislaţie la nivel european, dar s-a sfiit în a lua o poziţie fermă cu privire la reglementarea unor dispoziţii legale printr-o directivă.
Soluţia dată de Comisia Europeană ar fi modificarea sau revizuirea unei directive actuale, respectiv Directiva 85/374 cu privire la răspunderea pentru lucrurile defecte, pentru produsele defecte, dar, din punctul nostru de vedere, nu este o soluţie şi sunt convins că nici comisia de specialişti care a lucrat la respectivul raport nu este de acord cu această soluţie. Unde ar fi problema? Pe lângă definirea roboţilor inteligenţi, pe lângă definirea aspectelor de drept, esenţa cu privire la inteligenţa artificială este pericolul pe care aceasta poate să-l aducă în societatea noastră.
Dacă ne asumăm evoluţia tehnologică, ar fi bine să vedem cum putem reglementa riscurile. La momentul actual, la nivelul Uniunii Europene, nu există o reglementare, există doar această recomandare a Parlamentului European. Mergând mai departe, dacă ne uităm în dreptul nostru intern, nici măcar atât. Singura legătură între o anumită răspundere a inteligenței artificiale şi acţiunile roboţilor ar fi o răspundere civilă delictuală pentru lucruri. Dar până nu definim exact ce înseamnă un robot, este foarte greu să facem o conexiune dintre un robot şi un lucru, pentru că ştim foarte bine că inteligenţa artificială le oferă, poate cel mai important lucru, – o autonomie.
Avocat Tudor Colțan
Associate STOICA & Asociații
* Opinie susținută în cadrul dezbaterii ”Inteligența artificială între dezideratele tehnologice și realitățile juridice”, ediția 206, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
