Achiziţii publiceAfaceri transfrontaliereArbitrajAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiContencios administrativContravenţiiCorporateCyberlawData protectionDrept civilDrept comercialDrept constituţionalDrept penalDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiDreptul UEEnergieExecutare silităFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăLITIGIIMedia & publicitateMedierePiaţa de capitalProcedură civilăProprietate intelectualăProtecţia consumatorilorProtecţia mediuluiTelecom
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
MARES DANILESCU MARES
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

Print Friendly, PDF & Email

Infracțiunea de răspândire a bolilor la animale sau plante. Reflecții

04.09.2018 | Artin SARCHIZIAN
Artin Sarchizian

Artin Sarchizian

I. Preliminarii

Protectia vietii si sanatatii persoanelor reprezinta una dintre obligatiile fundamentale, substantiale si pozitive ale statului, al carui continut complex – si, am putea spune chiar dinamic, in functie de particularitatile concrete  – include, intre altele, si sarcina de luare a unor măsuri legislative, administrative sau judiciare coerente, apte sa asigure o protectie efectiva si eficace a acestor valori esentiale. Vorbim, asadar, despre o veritabila obligație de reglementare, altfel spus, obligația de a institui un cadru normativ eficient de prevenire ori, dupa caz, combatere a factorilor (pericolelor) ce prezinta un potential de risc previzibil si serios fata de valorile sus amintite.

Se impune a sublinia faptul că obligatia statului de a reglementa trebuie inteleasa intr-un sens mai larg, care include obligatia de a asigura functionarea eficienta a cadrului de reglementare respectiv, cat si supravegherea modului in care are loc punerea în aplicare a acestuia.

Nerelevant, sub aspectul celor analizate, este daca pericolul este imediat sau, dimpotriva, mediat, in contextul in care unicul criteriu de apreciere il reprezinta caracterul previzibil al acestuia – posibilitatea rezonabila de prevedere -,  iar obiectivul major il constituie protejarea vietii si sanatatii persoanelor.

Asadar, in cadrul relatiilor – de aparare sociala – prioritatea o constituie anticiparea potentialelor pericole care, odata identificate si apreciate ca fiind serioase si grave, trebuie considerate socialmente primejdioase, activand astfel in sarcina statului obligatia de luare a masurilor  de prevenire, inclusiv cu respectarea principiului minimei interventii, dupa care, normele dreptului penal trebuie sa intervina ca ultima ratio si doar atunci cand normele altor ramuri nu sunt suficiente pentru asigurarea protectiei valorilor sociale[1] prin posibilitatea de interzicere a faptelor omenesti ce ar putea cauza ori prilejui producerea acestor stari de pericol ori daune.

Raportandu-ne astfel la ocrotirea penala a sanatatii publice, prin incriminarea faptelor periculoase, atunci, in mod firesc, spectrul de analiza se impune a fi mai cuprinzator, incluzand in acesta si acei factori care in mod determinant influenteaza sanatatea, intre acestia numarandu-se si sanatatea animalelor si plantelor de care, in mod natural, depinde si asigurarea nevoilor de hrana a oamenilor (si nu numai) in mod firesc, era necesar ca protectia penala sa se intinda si asupra acestor factori.

Deopotriva, si alte considerente justifica protectia penala in acest domeniu, cum ar fi, bunaoara, mentinerea echilibrului ecologic, element esential in protectia mediului inconjurator, dar si pentru  faptul ca intr-o societate civilizata, fondata pe valorile umanitatii si pe respect, relatia dintre om si natura trebuie sa fie una armonioasa, context in care grija omului fata de animale si plante apare ca o obligatie naturala.

II. Norma incriminatoare

Codul penal, in Titlul VII, denumit “Infractiuni contra sigurantei publice” Capitolul V, ce reuneste infractiunile “contra sanatatii publice”, la art. 355, incrimineaza fapta de raspandire a bolilor la animale sau plante, cu urmatorul continut normativ: (1) Nerespectarea masurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase la animale sau plante ori a daunatorilor, daca a avut ca urmare raspandirea unei asemenea boli ori a daunatorilor, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda. (2) Daca fapta este savarsita din culpa, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.

Generalitati: Fapta este incriminata pentru prima data in legislatia penala romana, prin art. 378 din Codul penal din 1936 fiind inspirat[2] din Codul penal italian (in vigoare la acel moment), care, la art. 500, avea urmatorul continut “oricine pricinuieste propagarea unei maladii la plante sau animale, periculoasa economiei rurale sau forestiere, sau patrimoniului national zootehnic, se pedepseste cu recluziune de la 1-5 ani”.

Ratiunea incriminarii,  cum am anticipat deja, consta in nevoia sociala de a proteja “sanatatea publica” si cum,  de bunastarea animalelor si plantelor, atarna in foarte mare parte si bunastarea sanatatii oamenilor, era necesara o astfel de preocupare, privitoare la asigurarea sanatatii animalelor si plantelor.  Fondat pe acest rationament, legiuitorul a considerat ca interesul societatii reclama ca o sanctiune penala sa garanteze respectarea tuturor acelor masuri luate de autoritati, in vederea mentinerii sau restabilirii sanatatii animalelor si plantelor.[3]

Raul in contra caruia legea reactioneaza este pericolul care ar rezulta pentru siguranta publica din nesocotirea masurilor care au fost prescrise, in vederea preintampinarii sau combaterii bolilor sau altor factori vatamatori sanatatii si bunei stari a animalelor sau plantelor.

III. Principalele elemente ale infractiunii:

Conditii preexistente: Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la sanatatea publica, relatii care implica prevenirea si combaterea bolilor infectocontagioase la animale si plante, precum si a daunatorilor.

Subiect activ poate fi orice persoana. Daca faptuitorul avea ca obligatie de serviciu respectarea masurilor de prevenire, infractiune de răspândire a bolilor la animale sau plante intra in concurs cu o infractiune de serviciu[4]. Participatia penala este posibila sub toate formele.

Situatie premisa: sa existe anumite masuri prescrise de autoritati pentru prevenirea sau localizarea bolilor sau altor factori vatamatori privind animalele si plantele. Masurile de prevenire sau de combatere sunt stabilite prin acte normative specifice ce vizeaza cresterea animalelor sau cultura plantelor[5].

Prin masuri se intelege[6] orice dispozitiune de a face sa de a nu face ceva, impusa tuturor locuitorilor, fie anumitor persoane (crescatori de animale, medici veterinari etc.); Masurile trebuie sa fie prescrise de autoritati. Prin autoritati, se intelege aici in sens larg atat puterea publica in sine, cat si toate organele carora le este conferita o cat de mica putere si care in baza acestei puteri au datoria de a veghea la apararea sanatatii publice. Astfel de masuri pot fi prescrise prin lege, prin ordonante, regulamente, cat si prin dispozitii luate ad-hoc, in cazuri de urgenta. Aceste masuri trebuie sa fie aduse la cunostinta publicului, atunci cand ele nu sunt prescrise prin legi sau regulamente publice.

Masurile trebuie sa priveasca prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase la animale sau plante ori a dăunătorilor, respectiv ca prin aplicarea lor sa se urmareasca preintampinarea bolilor infectocontagioase sau a daunatorilor si nu a oricarei boli.

Prin animal, legea intelege orice vietuitoare: animale domestice, salbatice (cand prin imbolnavirea lor ar rezulta vreun pericol pentru sanatatea publica), pasari domestice si pasari migratoare sau traind in stare de libertate, pesti de toate categoriile, albine, gandaci de mastase etc.

Prin plante, se inteleg, in mod larg, orice vegetale (copaci, arbusti, vii, cereale, faneturi, legume, flori etc;), suficiente ca din imbolnavirea lor sa rezulte vreun pericol pentru sanatatea publica.

Prin boala infectocontagioasa la animale se desemneaza o enzootie, respectiv, raspandire a unei boli infectocontagioase la animale pe un anumit teritoriu sau in cadrul unui grup limitat. Bolile infectioase sunt alterari datorate multiplicarii agentilor patogeni (microorganisme, prioni) ce realizeaza infectia prin patrundere, multiplicare, elaborare de produsi de metabolism proprii sau a produsilor rezultati din degradarea microorganismului in organismul-gazda. Patrunderea microorganismelor in organismul animal nu se soldeaza mereu cu producerea bolii. Contaminarea reprezinta etapa I a agentului patogen pentru a produce o boala, realizandu-se prin contact mecanic, fizic intre microorganism si gazda. In functie de factorii de risc, (dependent de microorganism si de gazda) poate reproduce primul pas catre infectie. Contaminarea este urmarea patrunderii microorganismului patogen prin depasirea barierelor organismului-gazda si depinde de microorganism si de integritatea barierelor gazdei. Macroorganismul declanseaza un complex de reactii ce au ca finalitate inlaturarea microorganismelor sau nu. Bolile infectioase sunt caracterizate prin: boala sporadica (numar limitat de cazuri), boli endemice (sau enzootice), boli limitate in interiorul unei populatii sau, efectiv, boli epidemice sau epizootice, boli pandemice (sau panzootice) ce intereseaza continente (ex: febra aftoasa) [7].

Prin daunatori, se inteleg parazitii ori dusmanii vegetali sau animali. Prin paraziti se inteleg atat parazitii animali, cat si parazitii vegetali, considerati ca atare in fitobiologie si parazitologia plantelor. Prin dusmani vegetali sau animali se inteleg acele plante sau acele animale care sunt cunoscute ca fiind vatamatoare semanaturilor, plantelor, viilor sau padurilor (neghina, lacuste, etc).

IV. Continutul constitutiv al infractiunii

Latura obiectiva: consta in nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase la animale sau plante ori a dăunătorilor. Este nerelevant daca prin nerespectarea masurilor de prevenire sau combatere erau amenintate respectiv, afectate animale sau plante care apartineau faptuitorului sau animalul ori planta apartinand altuia, intrucat legea incrimineaza aceasta fapta, pentru starea de pericol ce o creeaza.

Elementul material (verbum regens) poate consta fie printr-o actiune, respectiv incalcarea masurilor prescrise, mai exact, atunci cand faptuitorul face ceea ce masurile de prevenire sau de combatere, nu ingaduiau sa se faca, fie printr-o inactiune, respectiv cand, faptuitorul nu face ceea ce masurile de prevenire sau de combatere impuneau sa se faca.

Urmarea imediata a infractiunii consta in raspandirea unei boli infectocontagioase sau raspandirea daunatorilor. In lipsa acestui rezultat, chiar daca se constata ca nu au fost respectate masurile prescrise, fapta nu exista.

Legatura de cauzalitate nu se prezuma. Trebuie stabilit si dovedit in mod clar raportul de cauzalitate intre, incalcarea sau neindeplinirea unor masuri prescrise si raspandirea bolii sau a daunatorilor.

Latura subiectiva: Fapta poate fi savarsita atat cu forma de vinovatie a intentiei directe, cat si cu intentie indirecta. Totodata, potrivit alineatului (2), aceasta poate fi savarsita si din culpa, caz in care, tratamentul sanctionator este diferit, limitele speciale ale pedepsei, prevazute de lege, reducandu-se la jumatate.

Sanctiunea prevazuta de lege, in varianta savarsirii cu intentie (directa sau indirecta) a infractiunii (alin. 1), este pedeapsa cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, iar dacă fapta este săvârșită din culpă, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate (alin. 2).

Responsabilitatea

Incriminarea unor astfel de fapte, constituie per se o masura pozitiva a statului, ce se subsumeaza ideii de preventie, insa, urmatoarele intrebari legitime se ridica, mai cu seama in contextul actual, si anume: daca, in prezent, cadrul normativ ce contine masurile de preventie si combatere este unul previzibil si accesibil, cunoscut fiind faptul ca pentru a discuta de raspundere penala, atunci, cu maxima exigenta, se impune conditia claritatii legii, preponderent cu privire la descrierea elementului material; daca, normele adoptate pana in prezent – bunaoara, in cazul pestei porcine africane[8] – sunt apte sa asigure o preventie eficienta si, dupa caz, o combatere si, nu in ultimul rand, daca statul si-a indeplinit obligatia de supraveghere a modului de punere in aplicare a acestor masuri.

In ipoteza in care s-ar observa deficiente majore in cuprinsul cadrului de reglementare al masurilor de prevenire si/sau combatere ori in supravegherea punerii in aplicare, trebuie sa se poata analiza si o eventuala raspundere a statului (CEDO mutatis mutandis Lopes de Sousa Fernandes v. Portugalia[9] Hotararea din 19.12.2017).


[1] Caracterul subsidiar al dreptului penal – In acest sens, F. Streteanu, D. Nitul, Drept penal Parte generala, V. I. Ed. Universul Juridic, 2014, p. 19.
[2] Ionescu-Dolj, Nota la art. 378 in Codul penal Regele Carol II Adnotat, C. Ratescu, H. Aznavorian, I. Ionescu-Dolj, T. Pop, I. Gh. Perieteanu, M. Papadopol, V. Dongoroz, N. Pavelescu, Ed. SOCEC & Co SA 1935.
[3] V. Dongoroz, Comentariu la art. 378 Codul penal (Carol al II-lea) op. cit. p. 466.
[4] T. Toader, Drept penal, Parte speciala, ed. All Beck, 2002, p. 445.
[5] V. Cioclei, L. Lefterache Comentariu la art. 355 Cod penal, in Codul penal. Comentariu pe articole, Georgina Bodoroncea si colaboratorii, Ed. C.H.Beck, p. 773.
[6] V. Dongoroz, Comentariu, in Codul penal Carol al II-lea., op. cit. p. 375.
[7] C. Murariu, Bolile Infectioase, Disponibil aici.
[9] In cauza, se indica, cu valoare de principiu, conditiile in care poate fi angajata raspunderea statului cu privire la acele situatii ce pun in pericol viata sau sanatatea oamenilor. Chiar daca, in cazul sanatatii plantelor si animalelor, nu se poate vorbi de o protectie asigurata de art. 2 din Conventie, totusi, in masura in care, se creeaza o stare de pericol pentru sanatatea oamenilor, atunci, aceste principii devin aplicabile. Disponibil aici.


Avocat dr. Artin Sarchizian
Președinte al Societății Române pentru Drepturile Omului


Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Irina Maria STANCU


Oana ISPAS


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan