JurisprudenţăJurisprudenţă CEDOJurisprudenţă CJUEJurisprudenţă CCRJurisprudenţă ÎCCJJurisprudenţă curentă ÎCCJ / Dezlegarea unor chestiuni de drept / Recurs în interesul legiiJurisprudenţă Curţi de apelJurisprudenţă TribunaleJurisprudenţă Judecătorii
 
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de dreptRecurs în interesul legii
Print Friendly, PDF & Email

RIL admis. Natura juridică a termenului în care se pot formula cereri și excepții în fața camerei preliminare

06.09.2018 | Andrei PAP
Abonare newsletter
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 5 septembrie 2018, a fost publicată Decizia nr. 14/2018 privind examinarea sesizării formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, vizând natura juridică a termenului în care, de la data comunicării, inculpatul, persoana vătămată și celelalte părți pot formula cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

1. Obiectul recursului în interesul legii

Prin Sesizarea nr. 6/6/III-5/2018 din data de 22 martie 2018, formulată de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ce formează obiectul Dosarului nr. 775/1/2018, s-a arătat că în practica judiciară a fost relevată o practică neunitară a instanțelor naționale cu privire la natura juridică a termenului prevăzut de art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, în care, de la data comunicării, inculpatul, persoana vătămată și celelalte părți pot formula cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

În acest sens s-a arătat că instanțele judecătorești fie au apreciat că termenul prevăzut de art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală este unul de decădere, astfel încât neinvocarea neregularităților rechizitoriului ori a nelegalităților urmăririi penale în termenul stabilit, conform art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, pentru fiecare subiect procesual principal, atrage decăderea acestuia din dreptul de a le mai invoca, fie au apreciat că acest termen judiciar nu este unul de decădere, ci un termen de recomandare, sens în care s-a considerat că dispozițiile care reglementează faza procesuală a camerei preliminare trebuie analizate în mod sistematic, prin corelare cu dispozițiile care reglementează nulitățile actelor de procedură, respectiv art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală (nulitatea absolută) și art. 282 alin. (4) lit. a) din același cod (nulitatea relativă), care prevăd că nulitățile pot fi invocate, în privința actelor de urmărire penală, până la închiderea fazei de cameră preliminară.

2. Practica instanţelor de judecată

a) Într-o primă orientare a practicii, instanțele au considerat că termenul prevăzut de art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală este unul de decădere, neinvocarea neregularităților rechizitoriului ori a nelegalităților urmăririi penale în termenul stabilit pentru fiecare subiect procesual principal atrăgând decăderea acestuia din dreptul de a le mai invoca.

În sprijinul acestui punct de vedere s-a invocat interpretarea sistematică a prevederilor art. 344 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură penală, susținându-se că acestea instituie două categorii de termene procedurale, cu efecte distincte: pe de o parte, un termen procedural, imperativ, absolut, indisolubil legat de exercițiul dreptului procesual al părților sau al persoanei vătămate de a formula cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării, legalitatea administrării probelor sau a efectuării actelor urmăririi penale, și, pe de altă parte, un termen procedural de recomandare, relativ, fixat de judecătorul de cameră preliminară pentru soluționarea cererilor și excepțiilor, a cărui eventuală nerespectare nu are efecte în privința legalității actului îndeplinit.

Din calificarea termenului prevăzut de art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală ca fiind un termen imperativ, absolut, a decurs concluzia că, în cazul nerespectării acestuia, sancțiunea procedurală intervenită este cea a decăderii, în condițiile prevăzute de art. 268 alin. (1) din Codul de procedură penală.

S-a considerat că o atare opțiune legislativă este concordantă cu rolul și funcționalitatea termenelor prevăzute de art. 344 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală, menite să disciplineze activitățile în cameră preliminară și să imprime acestei proceduri celeritatea necesară atingerii finalității sale.

Pe de altă parte, s-a apreciat că reglementarea implicită, dar neechivocă, a decăderii, ca sancțiune aplicabilă părților care nu au uzat de dreptul lor procesual în procedura camerei preliminare, cu respectarea tuturor exigențelor procedurale temporale ori formale prescrise de lege, reiese din interpretarea dispozițiilor prevăzute de art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Astfel, instanțele au arătat că încălcările normelor legale sancționabile cu nulitatea relativă, intervenite în cursul urmăririi penale, trebuie invocate în etapa reglementată de art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, iar nulitățile similare, intervenite în procedura camerei preliminare, trebuie prezentate judecătorului învestit în prim grad ori, după caz, atunci când s-au ivit în această etapă, judecătorului sesizat în contestație.

În sprijinul acestei opinii jurisprudențiale s-a făcut trimitere la hotărârile judecătorești ce constituie anexele nr. 1-11 la sesizarea formulată.

b) În cuprinsul sesizării se detaliază cea de a doua orientare a practicii, majoritară, în cadrul căreia instanțele au apreciat că termenul prevăzut de art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală nu este unul de decădere, ci un termen de recomandare.

În acest sens, în practica judecătorească s-a susținut că dispozițiile care reglementează faza procesuală a camerei preliminare trebuie analizate în mod sistematic, prin corelație cu dispozițiile exprese care reglementează nulitățile actelor de procedură, respectiv art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală (nulitatea absolută) și art. 282 alin. (4) lit. a) din același cod (nulitatea relativă).

Instanțele au concluzionat că din analiza dispozițiilor legale anterior menționate reiese că legiuitorul a stabilit momentul procesual până la care pot fi invocate nulitățile actelor de urmărire penală, ca fiind „până la închiderea procedurii de cameră preliminară”, iar nu până la împlinirea termenului acordat de judecătorul de cameră preliminară, în conformitate cu dispozițiile art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală.

3. Opinia procurorului general al PÎCCJ

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că, în opinia sa, soluția legală cu privire la chestiunea sesizată este ilustrată de cea de-a doua orientare jurisprudențială.

4. Soluţia ÎCCJ

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului în interesul legii, pronunţând următoarea soluţie:

„Admite recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor prevăzute de art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală stabilește următoarele:

Termenul în care inculpatul, persoana vătămată și celelalte părți pot formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală este un termen de recomandare.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 iunie 2018.”

Andrei Pap
Avocat colaborator SVS & PARTNERS

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week