CyberlawDrept civilDrept constituţionalUEBusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporate
ComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
CRAZNIC
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

România la CEDO: cauza pendinte Bocu. Tribunalul Brașov a considerat că probele ADN nu constituie un element care să permită redeschiderea procedurii referitoare la paternitate

14.09.2018 | Mihaela MAZILU-BABEL, Adina Maria MURGILA

Secția a patra, CEDO
Cererea nr. 58240/14
Octaviean BOCU împotriva României
Introdusă în data de 11 august 2014 și comunicată la 21 iunie 2018

1. Obiectul cererii (precum este redat de CEDO și tradus de noi)

Plângerea se referă la imposibilitatea reclamantului, recunoscut ca tată al lui B.A.M. printr-o hotărâre din 23 martie 1973, de a obține revizuirea acestei hotărâri judecătorești după obținerea, în 2013, cu acordul lui B.A.M., devenit între timp major, a dovezii științifice ce a fost inaccesibilă la data acțiunii în tăgadă de paternitate, că nu el este tatăl biologic al acestuia din urmă.

Cererea reclamantului de revizuire a hotărârii din 23 martie 1973 a fost respinsă printr-o hotărâre judecătorească definitivă din 21 octombrie 2013 a Tribunalului Brașov, care a considerat că probele ADN nu constituiau un element care să permită redeschiderea procedurilor civile.

2. Întrebări comunicate în data de 21 iunie 2018

A existat, în acest caz, o încălcare a dreptului reclamantului la respectarea vieții sale private și de familie, în sensul articolului 8 al Convenției, având în vedere imposibilitatea contestării, în lumina noilor dovezi biologice, a hotărârii judecătorești inițiale, definitive, care stabilise paternitatea sa (a se vedea, de exemplu, Ostace v. România, nr. 12547/06, §§ 42-52, 25 februarie 2014, Paulík contra Turciei, nr. Slovacia, nr. 10699/05, § 46, CEDO 2006-XI (extrase) și Tavlı v. Turcia, nr. 11449/02, §§ 31-38, 9 noiembrie 2006)?

Adina Maria MURGILA (traducere)
dr. Mihaela Mazilu-Babel (selecție și coordonare)


JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “România la CEDO: cauza pendinte Bocu. Tribunalul Brașov a considerat că probele ADN nu constituie un element care să permită redeschiderea procedurii referitoare la paternitate”

  1. În România, se pare că nici măcar în sfera vieții private nu scăpăm de securitatea juridică a minciunii care pare a fi protejată abitir: atât de acele instanțe necunoscătoare de drepturi fundamentale ce se bucură de aplicare prioritară, cât și de avocați, ori de câte ori aceștia nu invocă jurisprudența CEDO incidentă.

    Bănuiesc că justițiabilii de abia așteaptă să trăiască o viață întreagă într-o minciună parafată juridic. Visul fiecărui cetățean, de când se naște într-un stat de drept, este acesta: minciuna, dacă e să fie, măcar să fie irevocabilă!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


 Abonare newsletter | Corporate | Membership

.