Asigurări pentru avocaţi, Barouri, Citate juridice, Grile juridice, INTERPROFESIONAL, Jurisprudenţă inedită CITR, Legal Days, Legal FUN, Legal Style, NOTARIAT, Revista revistelor juridice, Sistemul judiciar, Studenţi la drept, TOP LEGAL
 
Sistemul judiciar (MJ, CSM, INM, SNG, PÎCCJ, DNA, parchete)
Secţiune dezvoltată în parteneriat cu
CSM, Ministerul Public şi DNA
Transmisiunile live, înregistrarile video şi transcripturile conferinţelor şi dezbaterilor JURIDICE.ro sunt accesibile pentru membri şi parteneri. Cheltuială deductibilă fiscal. Reducere 39,6 euro pentru avocaţii din barourile Bucureşti, Ilfov, Dolj şi Timiş. 20 de puncte de pregătire profesională. UNBR încurajează extinderea naţională, detalii aici. Reducere 19,8 euro pentru executorii Camerei Executorilor Bucureşti şi membrii UNELM.
JURIDICE
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

Print Friendly, PDF & Email

Forumul Judecătorilor din România a publicat traducerea în limba română a Avizului preliminar, emis la 13 iulie 2018, de Comisia de la Veneția, privind modificările aduse legilor justiției (III)

15.09.2018 | JURIDICE.ro
Licitatie Arta Juridica

 În ceea ce priveşte numirea în/revocarea din funcții de conducere de rang înalt la instanţele de judecată, Comisia de la Veneția a reţinut următoarele aspecte:

34. Deși admite că nu există un model unic aplicabil tuturor țărilor, Comisia de la Veneția a subliniat în mai multe rânduri importanța asigurării unor mecanisme transparente și depolitizate pentru numirile în funcțiile din justiție, ca garanții pentru independența și imparțialitatea justiției. În opinia Comisiei, deciziile privind numirile și cariera profesională a judecătorilor ar trebui să fie luate pe baza meritelor, cu aplicarea unor criterii obiective prevăzute de lege.[1]

35. Din această perspectivă, implicarea, cu o influență decisivă, a unui consiliu judiciar independent, cu o componență pluralistă, pare a fi una dintre principalele căi de asigurare a neutralității numirii și de evitare a pericolului ca rațiuni de ordin politic să prevaleze asupra meritelor obiective ale potențialilor candidați. [2]

36. Potrivit dispozițiilor în vigoare (articolul 53 (1) și (2) din Legea nr. 303/2004),[3] Președintele, vice-președintele și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (denumită mai departe Înalta Curte) sunt numiți de Președintele României, la propunerea CSM. Președintele poate refuza motivat numirea.

37. Revocarea este făcută de Președintele României, la propunerea CSM.[4] Motivele posibile pentru revocare sunt stipulate în mod exhaustiv de articolul 51(2) din Legea nr. 303/2004: 1/ în cazul în care nu mai îndeplinesc una din condițiile necesare pentru numirea în funcții de conducere; 2/ în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale, privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinilor manageriale; 3/ în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare. Nu există vreo prevedere referitoare la un eventual refuz al Președintelui.

38. Propunerea legislativă acordă un rol decisiv Consiliul Superior al Magistraturii, prin secția sa pentru judecători, care va fi responsabilă atât de numire cât și de revocare. Prin participarea Secției pentru judecători, în loc de plenul consiliului, s-a urmărit asigurarea consecvenței cu noua repartizare a competențelor în cadrul CSM, constând în separarea puterii decizionale și atribuirea puterii de decizie privind chestiunile legate de procurori Secției de procurori a CSM și respectiv a puterii de decizie privind chestiunile legate de judecători Secției pentru judecători a CSM (a se vedea mai jos observațiile pe acest subiect).

39. Schimbarea majoră rezultantă este aceea că în cadrul noului sistem Președintele este complet exclus din procedurile de numire/revocare.

40. Sistemul propus, prin care CSM devine factorul exclusiv în privința numirii, este o soluție binevenită, care confirmă rolul CSM de garant al independenței justiției[5], deși Comisia de la Veneția a acceptat și construcții în care șeful statului joacă un rol formal în numirea judecătorilor. Un astfel de mecanism este și mai important în cazul încetării înainte de termen a mandatului, proces conceput în mod similar și simetric cu cel de numire. Noul sistem are și avantajul de a permite evitarea situației periculoase în care Președintele și-ar exercita dreptul de veto prin refuzul de aprobare a deciziei CSM.[6] O astfel de situație s-a ivit în trecut și a făcut și obiectul unei decizii a Curții Constituționale a României. [7]

41. Acestea fiind spuse, având în vedere importanța funcțiilor în discuție și responsabilitatea înaltă și exclusivă conferită CSM, va fi esențială asigurarea în drept și în fapt a tuturor garanțiilor pentru un proces de selecție/revocare transparent și neutru în cadrul CSM (Secția pentru judecători). Ar trebui prevăzute în mod special garanții procedurale solide, inclusiv căi de atac judiciare adecvate, în eventualitatea revocării Președintelui Înaltei Curți.[8]

42. În concluzie, Comisia de la Veneția salută rolul exclusiv pe care CSM îl dobândește în privința numirii și revocării judecătorilor, cu excluderea Președintelui din această procedură.

Notă: Această traducere reprezintă un demers al Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România, fiind realizată la cererea sa. Orice preluare a textului se va efectua sub condiţia următoarei mențiuni: „Traducerea acestui aviz reprezintă un demers al Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România”. Textul integral al traducerii poate fi accesat aici.


[1] Raport privind standardele europene referitoare la independența sistemului judiciar: partea I – Independența judecătorilor, (CDL-AD(2010)004), para 27.
[2] CDL-AD(2012)024, Aviz privind două propuneri de modificare a prevederilor constituționale referitoare la sistemul judiciar din Muntenegru, paragrafele 16-17; Raport privind standardele europene referitoare la independența sistemului judiciar: partea I – Independența judecătorilor, (CDL-AD(2010)004), paragraful 32; a se vedea și Raportul privind numirile judecătorilor, CDL-AD(2007)028, para. 49.
[3] “(1) Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani.  (2) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.  (3) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”
[4] “(6) Revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Preşedintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.”
[5] A se vedea Bulgaria, Aviz cu privire la Legea privind sistemul judiciar, CDL-AD(2017)018, paragraful 76.
[6] A se vedea CDL-AD(2013)034, Avizul privind propunerile de modificare a proiectului de lege privind amendamentele constituționale în vederea întăririi independenței judecătorilor în Ucraina, paragraful 16.
[7] CCR, Hotărârea nr. 375 din 6 iulie 2015. În această hotărâre, referindu-se la art. 94 lit. (c) și art. 125 alin. (1) din Constituție, Curtea a confirmat dreptul Președintelui de a refuza propunerea de numire (a judecătorilor și procurorilor în funcții de conducere) făcută de CSM.
[8] A se vedea CDL-AD(2017)031, Polonia – Aviz privind proiectul de modificare a Legii privind Consiliul Național al Justiției; privind proiectul de modificare a Legii privind Curtea Supremă, propus de Președintele Poloniei și privind Legea de organizare a instanțelor de judecată ordinare, paragraful 50, unde se face trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în special la hotărârea Marii Camere din cauza Baka c. Ungariei, privind destituirea înainte de termen a Președintelui Curții Supreme din Ungaria și unde CEDO a constatat o încălcare a Articolului 6 al Convenției din pricina absenței unor căi de atac judiciare în cazul destituirii unui judecător de rang înalt; a se vedea CEDO, Baka v. Hungary [GC], no. 20261/12, ECHR 2016.



Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Irina Maria STANCU


Oana ISPAS


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan