Secţiuni » Secţiuni speciale
Asigurări pentru avocaţiCariere juridiceCărţi juridiceConferinţe juridiceDezbateri juridiceEvenimente juridiceGrile juridiceLawyers WeekProfesionişti
BarouriInternaţionalJurisprudenţă inedită CITRLegal DaysLifeNotariatReviste juridiceSistemul judiciarUniversitaria
Sistemul judiciar
Official partners: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Direcţia Naţională Anticorupţie
JURIDICE
32 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Baroul Alba. Punct de vedere ref. modificarea Regulamentului de admitere la INM
18.09.2018 | JURIDICE.ro

Luni, 17 septembrie 2018, Baroul Alba a publicat un punct de vedere cu privire la modificarea Regulamentului de admitere la Institutul Național al Magistraturii, ca urmare a solicitării adresate în acest sens de către INM.

În esență, Baroul Alba apreciază drept oportună modificarea regulamentului în forma propusă, respectiv două probe pentru verificarea cunoștințelor juridice și un interviu.

:: Punctul de vedere


Aflaţi mai mult despre ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!






JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Au fost scrise până acum 32 de comentarii cu privire la articolul “Baroul Alba. Punct de vedere ref. modificarea Regulamentului de admitere la INM”

  1. Florin-Iulian HRIB spune:

    Referitor la admiterea la INM, deşi ar fi destul să juxtapun opinia baroului Dolj cu părerea baroului Alba pentru a demonta argumentaţia celui din urmă, consider că trebuie comentate critic cîteva aspecte, pentru a nu fi preluate şi de alţi izvorîtori de opinii mai mult sau mai puţin juridice.

    În primul rînd, e de remarcat modul în care decanul baroului Alba se arată deranjat de atitudinea absolvenţilor INM-ului, îndeosebi „desconsiderarea pe care majoritatea tinerilor magistraţi o manifestă faţă de profesia de avocat şi fata [aşa scrie în comunicat, zău, deşi, în aceeaşi frază, acelaşi cuvînt e scris cu diacritice] de practicanţii acestei profesii”!?

    Apoi, acelaşi decan din Alba consideră că „ar fi benefică şi punctarea distincta a coerentei si clarităţii în argumentarea soluţiei date pe o speţă, şi modalitatea de argumentare a soluţiei date, întrucat la tinerii magistraţi se observă o tehnicizare excesivă a motivării hotărârilor judecătoreşti, greu de înţeles chiar de către profesioniştii dreptului şi aproape de neînţeles de către justiţiabili.”

    Poftim?!

    Dincolo de numeroasele greşeli de tehnoredactare cuprinse în acest succint punct de vedere (ce ocupă, practic, o pagină A4 şi de care ar putea fi învinovăţită secretara…), tocmai decanul baroului Alba foloseşte o exprimare de-a dreptul lemnoasă şi obtuză. Ia citiţi următorul pasaj: „proaspeţii absolventi ai Institutului National al Magistraturii sunt fiind bine pregătiţi teoretic, dar mulţi dintre ei prezintă lacune în ceea ce priveşte capacitatea de întelegere a naturii umane, dând dovadă de imaturitate cognitivă, problemele ce le sunt supuse judecăţIi depăşind de multe ori capacitatea de comprehensiune a problemelor reale ale omului”…??!!

    Serios? Lăsînd la o parte faptul că acelaşi verb e folosit la două timpuri diferite, adică prezentul simplu şi gerunziu [secretara e de vină, ştiu…], m-a frapat limbajul multilateral (ne)dezvoltat, cu ecouri din hăul comunist.

    Mai zice decanul baroului Alba că „auditorii ar trebui obişnuiţi să interpreteze legea nu numai în litera ei, ci şi în spiritul ei”.

    Eu zic că şi avocaţii ar trebui să aibă o exprimare fluentă, coerentă şi bazată pe argumente clare şi concise, care să convingă judecătorul de justeţea opiniilor exprimate. Prin urmare, şi avocatul ar trebui să dovedească în pledoaria sa acel spirit al legii, pe care magistratul, zice-se, nu e capabil să-l deceleze/descifreze din textul plat, sec, neutru al legilor aplicabile în speţă.

    În fine, decanul baroului Alba susţine că „examinarea prin teste grila crează roboţi umani care memorizează textele de lege, însă nu le ştiu interpreta”, iar prin proba propusă de actuala directoare a INM (examen scris de Drept în locul testului de logică) se realizează „o verificare a modului în care candidaţii pot transpune în practică, cunostiintele teoretice, fiind un mijloc de verificare a capacităţii candidaţilor de a raţiona logic”!

    Chiar aşa? Cacofonia rătăcită în frază păleşte în raport cu aserţiunea frazei. Păi, rostul testului de logică este exact cel pe care, cică, îl va urmări examenul scris de Drept! Ca să nu mai vorbim că la testul grilă de Drept ai de rezolvat o sumedenie de speţe, întocmai cum bine puncta şi baroul Dolj, citez: „verificarea modului în care aceste cunoştinţe pot fi aplicate la un caz concret, capacitatea candidaţilor de a face raţionamente juridice şi de argumenta soluţia aleasă” […] „sunt deja verificate prin proba existentă în prezent, întrucât foarte multe dintre grilele date ca subiecte de examen constituie minispeţe sau chiar fiecare variantă de răspuns constituie o mică speţă per se, aspect care solicită candidatului potenţial mult mai mult decât un simplu raţionament de tip memorare-redare, acesta fiind nevoit să aplice cunoştinţele obţinute direct în rezolvarea unei speţe” (v. link: https://www.juridice.ro/602516/baroul-dolj-punct-de-vedere-ref-modificarea-regulamentului-de-admitere-la-inm.html).

    De fapt, esenţa opiniei decanului baroului Alba se rezumă la vîrsta „roboţilor” INM-işti şi doar la judecători, care ar fi „extrem de reticenţi la sfaturile şi opiniile celorlalţi actori ai actului de justiţie”, cu toate că INM-ul formează şi procurori la fel de tineri. Dar unii pur şi simplu nu pot înţelege sau accepta că vîrsta nu este un criteriu de selecţie eficient şi că, totodată, nu trebuie să experimentezi pe pielea ta un divorţ sau să faci copii ca să fii în stare să te pronunţi într-o cauză de dreptul familiei. Iar dacă eşti matur (ca să nu zic bătrîn) şi ai vechime în profesie, nu înseamnă că eşti inteligent, competent, corect, cinstit etc., aşa cum poate fi un judecător (sau parlamentar ori ministru) şi la 25 de ani…

  2. Nimic nu mi se pare mai eronat pentru pregatirea unor viitori judecatori decat testarile de tip grila.

    Iar pentru avocati, a fortiori.

    Grilele mi se par, totodata, moartea pasiunii pentru drept. Si dupa ne intrebam de ce mai conteaza doar salariul. Pai daca pasiunea ti-a fost ucisa de nenumaratele grile…

    De fapt, nu numai grilele sunt moartea pasiunii pentru drept ci orice sistem de evalurare in care conteaza memorarea si in care nu ai acces la informatie (coduri + jurisprudenta) atunci cand trebuie sa oferi raspuns.

    Eu m-am imbolnavit fizic din cauza pregatirii in sistem de grila pentru examenul de admitere in Barou. Si e incurabil, de asemenea.

    Singura chestiune pozitiva a fost ca am observat cate norme de drept – pe care trebuia sa le iau ca atare, sa le si memorez, daca doream sa stiu raspunsul corect la grile – erau contrare dreptului CEDO și dreptului Uniunii – aspect confirmat, ulterior, de numeroasele decizii CCR si CJUE incidente.

    • In cazul meu – pentru ca am picat examenul – memorarea nu a reusit sa primeze.

      • Ioan BUCSA spune:

        Când la un concurs se înscriu mii de candidaţi este foarte dificil pentru comisia de examinare să facă o triere preliminară a acestora printr-un test sinteză, unii candidaţi scriu zeci de pagini, poate doar câteva se încadrează în barem, iar examinatorul, după câteva teze deja îi fug ochii în cap de bălăriile pe care le scriu unii, ce să mai aibă răbdare la ăla care a scris poate doar 5 pagini, dar sintetic, la obiect. Aşa că grila rezolvă această problemă. Dar poate nu ar fi rău ca în loc de acel interviu eliminatoriu(unde foarte uşor se poate lua sub 7), încărcat de o anumită doză de subiectivism, mai ales că nu toţi membrii comisiei sunt cei mai buni examinatori, pedagogi, psihologi, să fie şi un test sinteză cu aspecte de teorie şi de practică; aşa vezi cum se exprimă candidatul, cum îşi structurează ideile(dacă are aşa ceva!!), vezi dacă e original etc… A fost parcă prin anii 2001-2005 aşa la INM, mai întâi grilă eliminatoriu, iar nota minimă era 8, iar apoi sinteză, tot 8 minim şi atât. Cunosc magistraţi din acele generaţii de la inm şi pot să spun că sunt buni profesionişti.

        • Stimate domn va rog sa imi spuneti daca – inainte de a oferi acest raspuns – ati verificat sa vedeti cati candidati se inscriu la acelasi examen in alte state de la vest care au un sistem de evaluare ce-ti permite accesul la informatia juridica – adică ce nu se bazează pe memorare?

          Nu mai spun ca lipsa accesului la informatie juridica atunci cand ti se cere sa oferi un raspuns obisnuieste ca si dupa sa nu apelezi la informatia juridica la zi inainte de a incerca sa solutionezi o problema de drept

          Eu nu sustin, prin comentariul meu impotriva grilei si a evaluarii pe baza de memorie, interviul, asa ca nu inteleg de ce aduceti interviul in discutie de parca ar fi de ales doar intre grile si interviu.

          Oricum, pana la urma, impresia mea e ca nu ma contraziceti, ci doar ca incercati sa gasiti o scuza. Ce sa faca justitiabilul cu aceasta scuza cand cererea ii este solutionata de un judecator care s-a obisnuit sa apeleze la memorie, nu la site-ul HUDOC/CURIA/ICCJ, atunci cand trebuie sa-i solutioneze cererea? Sa zica: „ei, daca au fost mii de candidati … asta este …”.

          Chiar nu va inteleg comentariul.

          Și mi se pare că un avocat chiar nu poate gandi in sistem de grilă deoarece chiar ratiunea pentru care exista aceasta profesie se opune unei astfel de gandiri în grilaj. Așa că de ce să testezi și să pregătești în facultate – patru ani – în sistem preponderent de grilă când după ceri acelei persoane tocmai să nu gândească în sistem de grilă? E ca și cum alegi pe cel mai bun înotător și după zici că ai nevoie de cei mai buni cățărători și te superi de lipsa de calitate a înotătorilor care nu reușesc să escaladeze un munte. Mi se pare ilogic.

          Mă bucur de faptul că dvs cunoașteți buni profesioniști care au fost testați prin grilă și memorie dar nu știu nici măcar ce înseamnă pentru dvs bun profesionist.

          • Razvan Nicolae MICUL spune:

            In 10 ani toti fauritorii de grile vor fi someri gratie inteligentei artificale si machine learning. In Marea Britanie avocatii trec in antreprenoriat IT si dezvoltra diverse solutii informatice. Se intampla si la noi, o fac marile case avocatura, iar cei care lucreaza singuri, fara resurse si capital, vor muri de foame. 80% din activitate este doable de catre AI si ML. Totul se rezuma la a sti sa inveti sistemele sa gandeasca in si scrie in limba romana. Si, dupa cum spuneam, sunt uni care deja lucreaza asiduu la asta.

            • Ioan BUCSA spune:

              În România, la cât de mult şi de repede se modică legile, plus neconcordanţele care apar între dispoziţiile legale modificate/nemodificate, cu greu va face faţă şi un sistem de ăsta informatic despre care vorbiţi!!!

              • Vă înșelați dacă sunteți de părere că în România se modifică legislația mai des decât în alte părți.

                Încă o dată sunt nevoită să vă întreb unde ați verificați înainte de a susține această raritate care ar exista în România și care ar conduce la constatarea că cele spuse de domnul Micul ar fi irelevante?

              • Ioan BUCSA spune:

                Păi hai să privim un pic doar la legea contenciosului administrativ şi legislaţia achiziţiilor publice; în fiecare an fac modificări, nu le coroborează, au reuşit acum să elimine in sfârşit anul acesta niste neconcordanţe din legea contenciosului admn, dar tot mai sunt!

              • Ioan BUCSA spune:

                Tocmai ce vorbeam de legislaţie la noi: https://www.juridice.ro/603493/cine-ma-judeca.html

            • Domnule Bucsa, inca o data, va intreb: in alte state unde examenul in barou se da cu informatia juridica pe masa si nu in sistem de grila, ati verificat sa vedeti cat de des se modifica legislatia?

              Las la o parte ca invocati legislatia achizitiilor publice si a contenciosului administrativ care nici macar nu e subiect de examen.

              Multumesc daca imi raspundeti.

              • Ioan BUCSA spune:

                Trimiterea la legislaţia administrativă viza ceea ce s-a spus despre soluţiile informatice care se prefigurează privind consultanţa juridică!

                Nu am făcut vreun studiu despre admiterea în avocatură în alte state şi bănuiesc că nici d-voastră nu cunoşteţi exact cum e în toate statele mai dezvoltate, mai ales că s-ar putea ca fiecare barou intr-un stat să organizeze diferit concursurile, cu atât mai mult dacă e vorba despre un stat federal. Dar putem vorbi chiar despre cum a fost la noi pentru o perioadă scurtă prin 2005-2006 când a fost ministru justiţiei d-na Macovei şi s-au dat concursurile de admitere în magistratură cu codurile şi legislaţia pe masă sau cum este acum la concursurile de promovare la magistraţi, tot cu legislaţia pe masă, inclusiv deciziile CC, ICCJ, CJUE, CEDO din tematică; chiar grilă dacă e, nu te ajută foarte mult dacă nu ai citit foarte bine, de mai multe ori toată legislaţia şi deciziile din tematică ca să ştii exact unde să cauţi dacă ai vreun dubiu, iar dacă mai e o întrebare care vizează o chestiune doctrinară(o clasificare sau ceva în genul ăsta), chiar nu te ajută pentru că nu ai tratatul pe masă şi nici laptop ca să dai cu google; iar dacă subiectele ar fi de sinteză, de ex. să tratezi la penal Tentativa sau Infracţiunea complexă sau Comparaţie între infracţiunile X şi Y, la civil Excepţia de neexecutare) codul de pe masă te ajută foarte puţin sau deloc. Însă, sunt de acord că, uneori, comisiile mai formulează grile care privesc chestiuni ce ţin doar de memorie şi privesc informaţii din coduri ce se pot schimba în timp (nivelul amenzilor sau al pedepselor) sau informaţii marginale care nu sunt esenţiale pentru a verifica dacă un candidat ştie sau nu drept… sau altă ştiinţă.

                Mai e o problemă de organizare la aceste concursuri cu legislaţia pe masă… Comisiile trebuie să fie formate din profesionişti care ştiu să facă subiecte pentru astfel de concursuri, trebuie ei înşişi să stăpânească foarte bine materia la care s-au înscris, îţi ia şi timp mai mult să faci astfel de subiecte, mai ales cele grilă; or, dacă ne uităm pe toate contestaţiile la barem admise, se pare că nu întotdeauna se întâmplă aşa.

          • Eu când a trebuit să mă pregătesc pentru examenul de Barou nu aveam zi în care să nu zic de vreo 10 ori Bull**** cand citeam nu numai cum era reglementarea, ci si cum comenta doctrina acea reglementare. Si dupa incercam sa ma fortez sa memorez ceva ce mi se parea contrar CEDO + UE + Constitutie. Si nu am reusit. De ce sa fie vina mea? Chiar nu inteleg.

            Si am luat nota cea mai mica la Penal unde, dupa grile, am avut o testare cica ce nu era bazata pe memorie (dar de fapt tot pe memorie era bazata pentru ca pentru a oferi raspunsul corect trebuia sa stii RIl-urile in materie). Si la acea testare am aratat cum un RIL era contrar CEDO. Sa va spun ce nota am primit? Nu are rost.

            N-am putut să mint în ceea ce scriam ca răspuns la întrebarea din Penal. Asta este. Vă doresc mult succes, domnule avocat alături de acești buni profesioniști.

            • Ioan BUCSA spune:

              Dacă d-voastră aţi lucra ca procuror sau judecător şi ar trebui să aplicaţi dispoziţiile legale în vigoare care nu au fost declarate neconstituţionale sau contrare CEDO, sigur aţi avea probleme cu procurorul şef sau v-aţi lua casări cu nemiluita!!! (ex…. sunteţi procuror în anul 2010,2011,2012.. şi trebuie să faceţi o interceptare într-un dosar şi spuneţi că nu o solicitaţi pentru că vi se pare că ar fi neconstituţională norma din codul de procedură penală cu aparatura la SRI…vă luaţi na,na imediat!!… sau în civil… abia apare noul cod de procedură civilă la care a lucrat inclusiv marele prof. Ciobanu şi care suprimă recursul la anumite litigii evaluabile în bani, iar d-voastră judecător sunteţi învestită cu un recurs inadmisibil după valoare şi le spuneţi colegilor de complet că vreţi să judecaţi recursul pentru că intuiţi că CC îşi va schimba optica, pentru că dreptul este viu… o să vă înjure colegii!!) Aşa toţi simţim că unele dispoziţii sunt neconforme CEDO, CJUE etc, dar când ai termene scurte de rezolvare a unor chestiuni procedurale, cad dosarele pe tine din fişet şi trebuie să aplici legea, nu poţi să spui că nu o aplici că aşa ţi se pare ţie… fie invoci neconstituţionalitate, sesizezi CJUE, iar CEDO nu întotdeauna e predicitibilă, mai are şi surprize, nuanţe. Dar la câtă treabă e nu o mai scoţi la capăt. Ca profesionist care trebuie să aplici legea zi de zi nu prea îţi permiţi să spui că mi se pare că…. Ca teoretician, doctrinar,iar ca avocat atunci când îţi CONVINE, poţi să invoci şi să te îndoieşti de orice dispoziţie legală, să invoci câte neconformităţi şi neconstituţionalităţi vrei, sesizări ale CJUE şi altele.

              Iar cu privire la recrutarea în sine… ăsta e sistemul nostru, în timp poate vom ajunge cam cum spuneţi că este în alte ţări mai dezvoltate unde numai faptul că nu ai absolvit o universitate serioasă, deja ţi se închid multe porţi; or, ce să vorbim la noi, când sunt universităţi de drept la tot pasul, şcoli doctorale asemenea, inclusiv cele recunoscute de peste Prut, iar subiectivism(ca să nu spun altceva) la recrutare cât mai mult, mai ales în instituţiile politizate; ex… cum să ai tu doctorat în penal(pentru că îţi trebuie unul) şi să predai la universitate contracte sau succesiuni!? Asta e ţara în care trăim…

              • Cad dosarele pe tine din fişet deoarece judecătorul român scrie sentinţe după un model demodat şi vetust. Practicaua gigantică şi inutilă juridic, în loc de 2,3 paragrafe iar MOTIVAREA, esenţa: 3 rânduri. Practicaua trebuie să aibă 3 paragrafe iar motivarea câteva pagini. Şi trebuie eliminate clişeele juridice. Toţi scriu la fel, de zeci de ani, formule peste formule şi dacă îi întrebi de ce scriu acele expresii urâte şi inutile, habar nu au să răspundă. Spun că aşa au învăţat de la colegi, de la „mentori”, de la INM etc. Se perpetuează lipsa de gândire. Şi apoi judecătorii scriu despre orice, numai despre elementele disputate NU. Când vor învăţa să scrie hotârâri judecătoreşti, atunci se va rezolva întârzierea uriaşă a motivărilor. Trebuie eliminată neghina din sentinţe.
                Iar toate şedinţele ar trebui înregistrate audio. În străinătate, judecătorii se bucură atunci când părţile pun propriile recordere (înregistratoare audio portabile) pe banca judecătorului, pentru că se diminuează posibilitatea de apel a sentinţelor prin pierderea înregistrării audio şi se elimină neînţelegerile.

              • Domnule Kurtyan,

                Voila. Cum să răspundă la elementele disputate când grila nu te învață că ar exista elemente disputate. Grila îți dă impresia că e alb sau negru. Și că nu trebuie să răspunzi, ci doar să încercuiești o variantă care reprezintă o redare a unei norme de drept … ce azi e, mâine nu mai e.

              • Prin comentariile mele nu vreau să se înțeleagă că toți avocații și toți judecătorii care au fost testați prin grile nu ar fi capabili să producă materiale excelente în domeniul lor.

                Nu. Nu asta trebuie să se înțeleagă, ci că dacă există astfel de cazuri ele există în ciuda faptului că au fost chinuiți ani de zile prin astfel de testări și evaluări (care încep din anul I de facultate).

                Adică au devenit ceea ce sunt nu datorită selecției pe sistem de grilă și memorare, ci în ciuda unei astfel de selecții. Și sunt convinsă că nu le-a fost ușor.

              • Ioan BUCSA spune:

                Chestiunea cu elementele disputate e controversată… Dacă justiţiabilul în acţiunea sa face o cerere principală, sau mai multe principale, mai multe cereri accesorii, eventual şi un subsidiar,iar la toate acestea invocă multe motive, din care unele chiar sunt principale, restul sunt argumente, mai vine pârâtul şi invocă prin întâmpinare la fel de multe apărări principale şi tot felul de argumente mai mult sau mai puţin pertinente, este destul de greu ca instanţa să rezume propriile considerente în 3 rânduri; primul motiv de apel/recurs invocat de partea care pierde este nemotivarea, iar cei care ştiu cum dă de ex. ÎCCJ soluţiile, ăsta e un motiv predilect de casare. Ar fi frumos ca avocaţii când formulează cereri/apărări să se rezume la ce e esenţial, să scrie doar 3 rânduri cum spuneţi, dar am observat că, cu cât casa de avocatură este mai mare/renumită, cu atât motivările cererilor sunt mai lungi, mai lăbărţate, parcă ar primi onorariul după kg de hârtie consumată! Nu degeaba cei de la CJUE au făcut acea notă de informare în care au spus ca sesizările să fie rezumate în aprox. 10 pagini! Sau cum e în alte state în care dacă ai o cerere de formulat ţi se se dă un formular tip în care trebuie să te străduieşti să spui ce ai de spus atât cât e formularul!

              • Justiţiabilii/avocaţii care desconsideră justiţia şi scriu zeci de pretenţii fără motivare în drept sau în fapt, ar trebui amendaţi. Sau întâmpinările scrise în bătaie de joc de avocaţi.
                Considerentele trebuie reduse la minim.
                Motivarea trebuie să fie corectă.
                Motivarea înseamnă 1. enunţarea legii aplicabile 2. aplicarea legii la faptele reţinute.

      • Razvan Nicolae MICUL spune:

        Grila este un filtru de resursă umană, astfel încât să acceadă persoane care pun întrebări puține și înțeleg și mai puțin decât întreabă. Sistemul de testare în sine este un obiectiv din cadrul luptei contra corapșăn.

        • Ioan BUCSA spune:

          O spuneţi de parcă în nicio altă ţară civilizată din lumea nu s-ar folosi ŞI acest mijloc de recrutare/departajare a viitorilor magistraţi/avocaţi.

        • Sistemul de grile este folosit în SUA de peste 50 de ani cu mare succes, doar că nu este singurul folosit, ci împreună cu rezolvarea de speţe şi scrierea unui memoriu în baza unui dosar al unei cauze-test.
          Examinarea durează 3 zile, 3 ore prima zi (40 întrebări cu răspunsuri scurte), 6 ore a doua zi (200 grile), 6 ore a treia zi (12 speţe de rezolvat).
          Chiar şi aşa, rata de promovare este de aprox. 70% la nivel naţional.
          Există o instituţie la nivel naţional, NCBE care de peste 50 de ani creează grile şi speţe impecabile.
          Este extrem de dificil deoarece speţele trebuie să fie generale, sunt 50 de jurisdicţii, cu 50 de legislaţii şi particularităţi.

        • Amelia FARMATHY spune:

          Vă înșelați.
          Dar nu ar fi pentru prima oară:)))).

          Din calitatea de fost candidat ce am promovat ambele tipuri de concursuri (sinteză la intrarea în INM și grile pentru exemplele de promovare ca judecător), vă pot împărtăși din experiența_ departe de a fi naivă, la ce concurență implică astfel de concursuri, eu având parte de o mult mai mică doză de concurență la examenele de promovare față de cei care le susțin ”în zilele noastre”, însă, pe noua lege, s-a terminat și cu promovarea pe bază de verificare a cunoștințelor, de fapt se va promova tot… pe cunoștințe, dar un pic diferite din punctul de vedere al sferei de cuprindere_ de concurs.
          Examenul tip sinteză verifică și valorifică posibilitatea de a trata un subiect de o manieră cuprinzătoare, ca fenomen, ca pe un câmp dedicat culegerii roadelor fertilității străduinței de a învăța (în sensul de a acumula_ nu neapărat și de a înțelege ceea ce se acumulează, mult din ce se tot acumulează devenind, astfel, nimic altceva decât un balast cu pretenții), fiind specific profesiilor de sinteză, ca să spun așa și să repet termenul sinteză.
          Grila verifică declicul, acel dacă ”te prinzi sau nu”, adică dacă ești făcut să sesizezi problema scurt și la subiect, detaliul mic, dar esențial ce face diferența, în contrapondere cu marea de cunoștințe importante, dar care se pot dovedi inutile.
          Am văzut oameni bine pregătiți teoretic, excepționali (vorbesc serios), enciclopedii juridice veritabile (am, e drept, oarece rezerve referitor la nivelul de înțelegere a ceea ce unele dintre aceste enciclopedii cunoșteau, dar, în fine, să zicem că sunt eu invidioasă că nu am acumulat la fel), însă care, confruntați cu o problemă specifică, se dovedeau realmente nepregătiți să dea o rezolvare rapidă unei spețe date.
          Or mersul la bibliotecă este fără îndoială obligatoriu (de aceea detest acest lucru, pentru că este obligatoriu), dar prezintă marele dezavantaj că necesită timp, timp pe care nu îl ai atunci când trebuie să dai o soluție destul de rapid și să te ”prinzi” unde și mai ales care e problema, asta pe lângă faptul că a ști nu te face mai deștept, ci mai instruit, reprezentând o premiză absolut necesară pentru dezvoltarea intelectuală, dar nu o garanție a realizării scopului propus, astfel că expresia ”prost cu diplomă” (aș folosi chiar pluralul, de regulă aceștia sunt și mari amatori de strâns și exhibat diplome, greu de verificat în rezultatele activității lor practice) e acoperită de multe… realități.

          Dacă nu te ”prinzi”, vorba unui comentator de pe acest site, scrii, ”p-ormă”, motivări lungi, plictisitoare, mustind de trimiteri savante dar… eronate și, mai enervant, inutile.
          Un text de 10 rânduri ar putea, în schimb, rezolva corect problema și aceasta pentru că autorul succintului text a înțeles problema, nu doar a… acumulat-o.
          De aceea grila e mai potrivită, pentru că ea, dacă și numai dacă este bine gândită, reflectă gândirea rapidă, conexiunile solide, pe baza, desigur, a cunoașterii prealabile a teoriei.
          La fel și logica, pe care înțeleg că vor să o scoată din concursul INM, ceea ce nu mă miră, căci acest sistem a avut și continuă să aibă, de suficiente ori, o problemă cu logica, preferând, în schimb, aproape tradițional, inerția unor rezolvări fie facil stupide, fie ”savant” întortocheate, soluții promovate de minți nu neapărat luminate, ci mai bine ”poziționate” sau percepute ca atare.

          Este adevărat că apar alte probleme cu grilele, probleme cam jenante, pe care le-am observat și eu în activitatea practică: scrierea corectă în limba română ar fi una dintre ele, vocabular sărac, telegrafic, repetitiv, de ai impresia că citești o derulare de SMS-uri, nu un text cursiv.
          Însă, când și pe la curți constituționale se folosește, în dialogul cu presa, celebrul ”care”, în loc de ”pe care”, fără nicio tresărire a grăitorului, când ”dânsul” sau ”dânsa” reprezintă o mostră insistentă, agasantă chiar, de politețe universitară, când greșeli similare le revăd și pe la cei mai vârstnici (prin anii 50-65, chiar și 70, limba română se studia la ”și altele”, volens-nolens, trebuia să ”bagi” matematică, de unde lacune semnificative mai ales în partea scrisă a comunicării), ca să nu mai vorbim despre vârfurile politicii (în anumite părți ale acestui spectru, indiferent de vârstă, însă, din ce am putut să observ, cei cu state – nu ștate, iată o greșeală extrem de întâlnită – vechi sunt campionii în exprimări defectuoase), ajungi la concluzia că este vorba despre un fenomen complex care spune foarte mult despre ce este, în realitate, patriotismul și tradiționalismul acestui popor decât ceea ce se tot sărbătorește, pompos, obositor și ipocrit după gustul meu, anul acesta: 100 de ani.
          Adică, în alți termeni, nu e vina grilelor, după cum virarea spre sinteză nu va rezolva problema.
          Un simplu exercițiu de scriere în limba română după dictare și o discuție pe marginea unui text dat (în vederea sesizării erorilor intenționat incluse) și 30-35 % din tot ce înseamnă parte publică a salariaților (în partea cealaltă lucrurile cred că stau încă și mai rău, dar măcar acolo nu plătește/răsplătește statul) sau asimilați salariaților și aceștia ar trebui să plece acasă pentru că, deși se declară patrioți, nu își cunosc limba maternă pe care, altminteri, o introduc (e adevărat, de regulă, după religia ortodoxă) între elementele definitorii și ”valorile tradiționale” ale patriotismului afișat.
          Patriotismul adevărat nu e ceva despre care să vorbești, plus că El e altceva decât ceea ce trebuia să fie – și a fost – acum 100 de ani…
          Dacă adăugăm dictării și un test de logică, aș zice că spre 45% ar pleca spre un ”acasă”.
          Dar eu sunt un om resemnat și, de aceea, mai degrabă pesimist.
          Singura mea mostră de optimist, încă disponibilă, e să admit că s-ar putea să mă înșel:))))).

  3. Florin-Iulian HRIB spune:

    Dacă examenul scris este atît de bun, mă întreb firesc de ce s-a renunţat la el în 2006?! Cunosc judecători care au fost admişi la INM prin acest tip de examen şi pot să spun că nu sînt cu nimic mai breji decît cei admişi prin teste grilă. Oricum, cred că ponderea majoritară în sistem o au cei fără INM, adică magistraţi numiţi direct în funcţie, fie pe baza unui interviu, fie pe baza unui examen naţional, scris sau tip grilă (vă reamintesc că ani la rînd au fost recrutaţi judecători şi procurori – dar pe aceştia din urmă nu-i mai iau în discuţie, întrucît se pare că nu deranjează pe nimeni modul lor de recrutare, aşa că o să mă refer în continuare numai la magistraţi, adică la judecători – pe baza unui simplu test grilă de 70 de întrebări!!?).

    Degeaba ne contrăm noi aici ce metodă de recrutare este mai bună, din moment ce politicienii decid tot felul de bazaconii referitor la justiţie, în general, şi la magistratură, în special.
    În loc să militeze dna directoare a INM pentru eliminarea PROSTIEI cu 4 ani de cursuri în INM şi apoi încă 2 ani de stagiu, care constituie realmente cea mai mare prostie pe care politicienii puteau s-o facă raportat la INM, constat cu dezamăgire că pentru dînsa a devenit o ambiţie neostoită să fie reintrodus examenul scris şi eliminat testul de logică… Dacă tot vrea s-o facă, atunci să-şi asume personal chestia asta, nu să caute justificări externe, precum opinii de la diverse instituţii adiacente justiţiei, mai puţin de la studenţi la Drept şi foşti auditori din INM sau chiar de la judecători în funcţie.

    Din punctul meu de vedere, poţi să stai 10 ani în INM şi încă 5 ca stagiar, dacă nu ai caracter, tot degeaba eşti numit judecător, oricît ai fi de inteligent şi competent. Eu am o vorbă, ritmată chiar, pentru a fi mai uşor de ţinut minte: Poţi să fii tu şi Einstein la pătrat/Dacă ai un caracter de c…at/Pentru mine eşti un zero barat!
    Iar modul tău de a te comporta şi gîndi nu se formează în INM, oricît ai sta acolo şi indiferent de ce fel de examene ai da la intrare sau la ieşire.

    Important e să faci un concurs cît mai echitabil, astfel încît să nu favorizezi pe nimeni. Or, testele grilă sînt, deocamdată, cele mai eficiente din acest punct de vedere, eliminînd arbitrarul şi oferind o doză mai mare de predictibilitate decît examenele scrise. Dacă dna directoare şi alţii ca ea (mă refer în special la cei din CSM, dar nu numai) ar vrea cu adevărat obiectivitate, atunci ar trebui să aplice cîteva măsuri simple, dar extrem de eficiente, zic eu, în economia admiterii la INM:
    1. păstrarea testului de logică şi mutarea acestuia la finalul concursului, adică să fie ultima probă;
    2. calcularea mediei celor 3 examene propriu-zise (drept, interviu, logică);
    3. fiecare probă să fie promovată cu minim 5, dar media să fie cel puţin 7;
    4. verificarea reputaţiei şi a stării de sănătate (inclusiv psiho) înainte de concursul propriu-zis, aşa cum ar fi normal să se întîmple (iar vrăjeala cu „nu se poate” chiar nu ţine, în condiţiile în care alte instituţii pot s-o facă fără probleme, deşi se prezintă mii de candidaţi – de pildă, Academia de poliţie).

    Reamintesc ce s-a întîmplat în 2005, ultima dată cînd s-au dat examene scrise la INM: din 2859 de candidaţi înscrişi, 422 au trecut de testul grilă de Drept, însă din aceştia doar 64 au reuşit să obţină iniţial minimum nota 7 la examenul scris de Drept, iar după contestaţii au mai fost promovaţi 52, plus încă 3 admişi după expirarea termenului de contestaţii, ajungîndu-se astfel la o marjă de eroare de aproape 86%!!! Chiar vreţi să repetăm mizeria asta? Chiar nu sîntem capabili să învăţăm nimic din greşeli?! Se pare că da, măcar unii dintre noi…

    • Problema nu e examenul scris. Problema e că nu ai acces la informația juridică atunci când dai examenul scris și că primează capacitatea de memorare asupra capacității de a raționa.

    • Ioan BUCSA spune:

      Asta cu verificarea reputaţiei şi sănătăţii înainte de celelalte teste mi se pare… naivă. Ce mă interesează pe mine reputaţia şi sănătatea ta dacă eşti foarte slab pregătit!?; a nu se compara cu sistemul de politie care are organe specializate în toate judeţele, oraşele, IPJ-urile organizează ele însele concursuri de recrutare, pe când în justiţie ai câteva judecătorii şi un tribunal în fiecare judeţ care nu se ocupă de recrutarea magistraţilor!

      • Florin-Iulian HRIB spune:

        Dacă normalitatea vi se pare naivitate, atunci da, aşa e. Într-o Ro-mânie deraiată de la normalitate în aproape toate privinţele, nu mă mai miră că oamenii corecţi, cinstiţi, cumsecade etc. sînt consideraţi fraieri, naivi, papagali ş.a.m.d., iar o situaţie normală este catalogată ca fiind anormală! Însă vă atrag atenţia că atît parlamentarii, cît şi unii judecători ai ÎCCJ, care au interpretat art. 14 alin. 2 din Legea 303/2004, au stabilit clar care este ordinea legală şi firească a testării candidaţilor. CSM a pretins că nu poate organiza cele 3 probe eliminatorii înainte de concursul propriu-zis doar din motive logistice, nu pentru că ar fi ceva nefiresc.

        Totodată, vă atrag atenţia că la facultăţile din cadrul Academiei de Poliţie, probele eliminatorii (vizita medicală, proba sportivă şi evaluarea psihologică) se desfăşoară chiar la sediul academiei respective, înainte de concursul propriu-zis. Şi numai cine nu a trecut prin experienţa admiterii la concursul propriu-zis poate să susţină nonşalant că: „Ce mă interesează pe mine reputaţia şi sănătatea ta dacă eşti foarte slab pregătit!?”…

        Este o presiune suplimentară, inutilă şi total nejustificată să mai susţii încă 3 probe eliminatorii după ce ai fost declarat admis la concursul propriu-zis.

        Şi o repet a nu ştiu cîta oară: în comisia de interviu există un psiholog, care poate evalua suficient un candidat în domeniul său de interes. Iar în 2011, cînd candidaţii au avut ocazia să fie testaţi la orice cabinet psihologic, nu s-a dărîmat INM sau CSM ori vreo instanţă/parchet pe motiv că aceştia nu au fost evaluaţi de către psihologii desemnaţi special de CSM.

        • Ioan BUCSA spune:

          Păi atunci să facă taxa aia de concurs de vreo 4000 de lei (cum e la intrarea în alte profesii), ca să fie bani pentru toate comisiile, iar astfel vor fi descurajaţi şi o parte din candidaţii bine pregătiţi, sănătoşi, dar cu mai puţini bani. Si cum spuneam, nu mai comparaţi Ministerul de Interne cu CSM INM, au mijloace/posibităţi diferite! Dar nu are rost să insistăm pe această chestiune, că asta ar fi cea mai mică problemă privind recrutarea!

          • Florin-Iulian HRIB spune:

            Nu mă provocaţi cu taxa de înscriere la concurs! Am deja un litigiu pe această temă cu CSM şi guvernul, în care a intervenit şi MJ. Concret, am cerut anularea taxei de înscriere la concursul de admitere la SNG. Personal, consider că nici taxele judiciare nu prea îşi au rostul (deoarece limitează accesul liber la justiţie), cu excepţia proceselor în care se revendică bunuri imobiliare sau sume de bani, altele decît cele provenite din venituri gen salarii, pensii, alocaţii etc. În schimb, aş taxa infractorii şi contravenienţii cu nişte amenzi mult mai mari, care să usture atît de rău, încît să descurajeze pe alţii să le imite comportamentul. De pildă, dacă este prins beat la volan, aş condamna individul respectiv nu doar la închisoare, ci şi la o amendă civilă de să nu-i mai ajungă să-şi cumpere altă maşină! Dar în condiţiile în care unii juzi fumează în birouri şi holuri ale instanţelor judecătoreşti, deşi scrie pe o grămadă de uşi şi pereţi că fumatul este interzis prin lege, ce să mai zic?!…

            Pe de altă parte, nu văd de ce să nu compar CSM cu MAI sau cu alte instituţii în privinţa resurselor?! Dimpotrivă, justiţia e cel puţin la fel de importantă ca politica şi ar trebui tratată ca atare. Dacă recrutarea grefierilor, procurorilor şi judecătorilor ar fi rămas în competenţa MJ, nu era ministerul justiţiei la fel de important ca ministerul afacerilor interne (le scriu cu litere mici din cauza creaturilor cocoţate la vîrful acelor ministere)? Eu aş vrea să ajungem în situaţia în care CSM să nu mai pretindă că are resurse limitate. Şi nu agreez nici argumentul că „asta ar fi cea mai mică problemă privind recrutarea”, fiindcă multe probleme privind recrutarea pleacă tocmai de la bani (lipsa lor sau foamea de ei), deci mi se pare că reprezintă o chestiune foarte importantă, ce nu trebuie tratată cu dispreţ sau indiferenţă. De pildă, dacă vrei să intri într-un barou de avocaţi – şi uite aşa revin de unde am plecat cu primul comentariu –, trebuie să plăteşti o taxă de concurs în cuantum de 1000 de lei, dar barourile sînt organizaţii private (de interes public, e-adevărat) la fel ca partidele politice, aşa că e treaba lor cum se organizează şi pe cine admit în cadrul lor. Pe cînd CSM este ditamai autoritatea publică şi nu înţeleg să-i suport funcţionarea printr-o dublă taxare, mai ales că e obligat prin lege să organizeze un concurs PUBLIC, destinat să recruteze viitori magistraţi, procurori sau asimilaţi lor.

  4. Grilele sunt o metodă excelentă de testare a cunoştinţelor teoretice şi practice.
    Problema este că grilele create de juriştii angajaţi de INM în acest scop sunt de calitate slabă, mai apropiate de stilul integramelor şi al rebusurilor juridice şi mai puţin înclinate spre testarea logicii juridice.

  5. Razvan Nicolae MICUL spune:

    Problema este că cei care au memorat datele cu care completează grilele nu înțeleg ce au completat, și asta nu o spun eu, o spun magistrați cu experiență în profesie. Inteligența artificială completează grile de o infinitate de ori mai rapid decât orice mașină biologică. https://www.youtube.com/watch?v=ZfKMq-rYtnc

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.