Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





CEDO. Cauza Toșcuță și alții împotriva României (Hotărâre de revizuire)
18.09.2018 | Vlad BERCU

JURIDICE - In Law We Trust
 Vlad Bercu

Vlad Bercu

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 787 din data de 13 septembrie 2018 a fost publicată Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului (fosta Secție a Treia), în Cauza Toșcuță și alții împotriva României.

Cererea nr. 36.900/03. Cauza Toșcuță și alții împotriva României.

În 2002 statul Român a anulat titlurile de proprietate ale reclamanților (Adrian Toșcuță, Paul Ion Șerban Toșcuță, Dănuț Negulescu, Gheorghe Negulescu și George Negulescu, Maria Negulescu și Sevastița Negulescu) asupra a două terenuri de 6.581 m2 și 2500 m2, situate în București, ce a constituit o privare de proprietate, ținând seama de faptul că nu li s-a acordat nicio despăgubire, reclamanți au formulat o cerere în fața CtEDO, bazându-și cererea pe încălcarea art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1.

Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.
Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare reglementării folosirii bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor.

CtEDO a constat încălcarea art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1. și a emis Hotărârea de admisibilitate a cererii în data de 25 noiembrie 2008, amânând stabilirea pronunţarea în ceea ce priveşte prejudiciul material; stabilind însă ca statul Român să plătească reclamanților suma de 4 000 EUR (patru mii euro) pentru toate cheltuielile.

Printr-o Hotărâre (în reparația prejudiciului) din 3 martie 2015, Curtea a decis să acorde reclamanților Adrian Toșcuță și Paul Ion Șerban Toșcuță suma de 1.665.000 EUR, în solidar, și reclamanților Dănuț Negulescu, Gheorghe Negulescu, George Negulescu, Maria Negulescu și Sevastița Negulescu suma de 630.000 EUR, în solidar, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material, și suma de 2.300 EUR, tuturor reclamanților în solidar, cu titlu de cheltuieli de judecată.

La 6 noiembrie 2015, Guvernul a solicitat revizuirea hotărârilor pronunțate, ca urmare a descoperirii unui fapt nou legat de reclamantul Gheorghe Negulescu – și anume faptul că Gherghe Negulescu nu avut niciodată calitatea de victimă a vreunei încălcări a dreptului său de proprietate, deoarece dumnealui vânduse partea care i se cuvenea din bunul respectiv în 1996, adică cu mult timp înainte de anularea titlurilor de proprietate din 2002.

Curtea a subliniat că pentru ca cererea Guvernului român să fie admisibil urmează a fi respectate următoarele condiții:

– respectarea condițiilor stipulate la art. 80 Regulamentul Curții „În cazul descoperirii unui fapt care, prin natura sa, ar fi putut exercita o influență decisivă cu privire la soluția unei cauze judecate deja și care, la momentul pronunțării hotărârii, nu era cunoscut de Curte și nu putea, în mod rezonabil, să fie cunoscut de parte, aceasta din urmă poate […] să sesizeze Curtea cu o cerere de revizuire a acelei hotărâri. […]”

În acest sens, Curtea a constat că într-adevăr Gheorghe Negulescu nu mai era proprietar al imobilului – obiect al încălcării art. 1 Protocolul Adițional nr. 1 CEDO, iar în privința „nu era cunoscut de Curte și nu putea, în mod rezonabil, să fie cunoscut de parte”, s-a stabilit că contractul de vânzare a fost perfectat sub semnătură privată, Guvernul român afirmând că a aflat despre acest fapt în cadrul procedurii de executare a Hotărârii din 3 martie 2015 (fiind informat de terțul cumpărător).

Curtea a considerat ca urmare a analizei argumentelor invocate Guvernul României necesar revizuirea Hotărârilor din 25 noiembrie 2008 și 3 martie 2015.

În acest sens Hotărârea din 25 noiembrie 2008, a fost modificată în partea descriptivă a speței, incluzându-se faptul că Gheorghe Negulescu vânduse bunul; asemenea, Gheorghe Negulescu nu mai poate pretinde asupra faptului că este victimă (menținându-se Hotărârea în privința celorlalți reclamanți), astfel este cererea este declarată inadmisibilă în privința lui  Gheorghe Negulescu.

Hotărârea din 3 martie 2015, a suportat modificări în partea ce privește despăgubirile acordat reclamanților, raportat inadmisibilitatea cererii în privința lui Gheorghe Negulescu.

Vlad Bercu
Research assistant SĂVESCU & ASOCIAȚII


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.