Rezoluţia Parlamentului European cu recomandări adresate Comisiei ref. standarde comune minime privind procedura civilă în Uniunea Europeană
21 septembrie 2018 | Elena ALBU
Elena Albu
În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C 334/39 din 19 septembrie 2018, a fost publicată Rezoluţia Parlamentului European din 4 iulie 2017 cu recomandări adresate Comisiei referitoare la standarde comune minime privind procedura civilă în Uniunea Europeană.
Jurisprudența CJUE privind autonomia procedurală națională și protecția judiciară efectivă
1. constată rolul fundamental al CJUE în stabilirea bazelor procedurii civile în Uniune, care a determinat modul în care este înțeleasă semnificația procedurii civile pentru sistemul juridic al Uniunii;
2. subliniază, însă, că, deși unele standarde procedurale acceptate în prezent ca parte a sistemului procedural al Uniunii au fost afirmate în jurisprudența CJUE, contribuția CJUE ar trebui înțeleasă, mai degrabă, ca o interpretare a standardelor, și nu ca o stabilire a acestora;
3. evidențiază, prin urmare, că bogata experiență a CJUE în analiza normelor procedurale și a celor privind căile de atac, precum și compromisurile și valorile concurente urmărite de CJUE sunt foarte instructive și ar trebui luate în considerare în vederea introducerii unui instrument orizontal global, cu caracter legislativ, care să conțină standarde comune de procedură civilă;
Carta
4. subliniază că, în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil și accesul la justiție, ar trebui menținute și extinse în continuare rețelele de cooperare și bazele de date care consolidează cooperarea judiciară și schimbul de informații;
5. salută, așadar, cu căldură evoluțiile în domeniul e-justiției, în special crearea Rețelei judiciare europene și a portalului european e-justiție, care urmează să devină un ghișeu unic în domeniul justiției în Uniune;
Acquis-ul Uniunii în domeniul cooperării în materie de justiție civilă
6.solicită, totodată, Comisiei să evalueze dacă ar trebui propuse măsuri suplimentare de consolidare și de întărire a unei abordări orizontale a aplicării private a drepturilor conferite în temeiul dreptului Uniunii și dacă standardele comune minime de procedură civilă propuse prin prezentul document ar putea promova și garanta o astfel de paradigmă orizontală;
7.reiterează faptul că este deosebit de importantă colectarea sistematică de date statistice privind aplicarea și performanțele instrumentelor existente ale Uniunii în domeniul cooperării în materie de justiție civilă;
8. în acest context, invită Comisia să evalueze dacă eventuale măsuri suplimentare de punere în aplicare adoptate de statele membre ar putea contribui la aplicarea eficace a procedurilor autonome ale Uniunii și susține că, în acest scop, Comisia ar trebui să stabilească un proces solid și sistematic de supraveghere;
Temeiul juridic al propunerii
9. observă că articolul 114 din TFUE (armonizarea pieței interne) a fost folosit pentru adoptarea mai multor acte ale Uniunii cu implicații procedurale; că articolul 114 referitor la apropierea dispozițiilor stabilite în statele membre prin acte cu putere de lege și acte administrative, al căror obiect este stabilirea și funcționarea pieței interne, a fost și este în continuare folosit ca temei juridic pentru o gamă largă de directive sectoriale specifice care armonizează anumite aspecte ale procedurii civile, cum ar fi Directiva privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală (DPI);
10. constată, cu toate acestea, că articolul 81 din TFUE prevede adoptarea de măsuri în domeniul cooperării judiciare în materie civilă cu incidență transfrontalieră, inclusiv măsuri pentru apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre, în special atunci când acest lucru este necesar pentru buna funcționare a pieței interne; consideră, așadar, că articolul 81 din TFUE constituie temeiul juridic corespunzător pentru instrumentul legislativ propus;
11. susține că noțiunea de „implicații transfrontaliere” prevăzută la articolul 81 alineatul (1) din TFUE cu privire la adoptarea măsurilor de cooperare în domeniul justiției civile ar trebui interpretată într-o manieră mai amplă și, astfel, nu ar trebui percepută ca fiind sinonimă cu noțiunea de „litigii transfrontaliere”;
12. subliniază faptul că interpretarea actuală a noțiunii de „materie cu implicații transfrontaliere” este relativ limitată și conduce la apariția a două seturi de norme și a două categorii de părți litigante, ceea ce ar putea crea probleme suplimentare și o complexitate inutilă; subliniază că, prin urmare, ar trebui adoptată o interpretare mai largă;
13. evidențiază, în acest context, faptul că standardele comune minime de procedură civilă propuse prin prezentul document ar conduce la o mai mare eficiență dacă statele membre le-ar extinde aplicabilitatea nu numai la aspecte ce intră sub incidența dreptului Uniunii, ci, în general, la situații atât transfrontaliere, cât și exclusiv interne.
Consilier juridic Elena Albu
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
