Rezoluţia Parlamentului European ref. societățile de securitate private

20 septembrie 2018 | Elena ALBU

Elena Albu

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C 334/80 din 19 septembrie 2018, a fost publicată Rezoluţia Parlamentului European din 4 iulie 2017 referitoare la societățile de securitate private.

Parlamentul European:

Utilizarea SSP-urilor în sprijinul forțelor militare în străinătate

1. ia act de faptul că SSP-urile joacă un rol complementar important în sprijinirea agențiilor militare și civile ale statului prin eliminarea lacunelor de capabilități create de creșterea cererii pentru utilizarea de forțe în străinătate, în timp ce, dacă circumstanțele o permit, de asemenea, ocazional, oferind capacitate de intervenție rapidă; subliniază că, în cazuri excepționale, serviciile SSP-urilor umplu anumite lacune existente în materie de capacitate, pe care, totuși, statele membre ar trebui să încerce să le acopere cu forțe naționale armate sau de poliție; subliniază că SSP-urile sunt utilizate ca instrument de punere în aplicare a politicii externe a acelor țări;

2. subliniază necesitatea ca SSP-urile să țină seama, în timpul desfășurării de operațiuni în țările gazdă, în special în cele care diferă în mod semnificativ în ceea ce privește cultura și religia, de tradițiile și obiceiurile locale pentru a nu pune în pericol eficiența misiunii lor și pentru a nu înstrăina populația locală;

3. constată că, în comparație cu trupele naționale, SSP-urile, în special cele care au sediul în țări gazdă, pot furniza cunoștințe locale valoroase, precum și, în mod frecvent, economii de costuri, deși trebuie garantat faptul că calitatea nu este subminată; cu toate acestea, subliniază faptul că utilizarea serviciilor prestate de societățile de securitate locale în țări fragile și regiuni predispuse la crize poate avea implicații negative pentru obiectivele de politică externă ale UE, în cazul în care această utilizare consolidează anumiți actori locali înarmați, care ar putea deveni părți la conflict; subliniază importanța unei distincții juridice clare între operațiunile societăților private de securitate și activitățile actorilor privați care sunt angajați în mod direct în activități militare;

4. subliniază că nu ar trebui să fie externalizate către SSP-uri activități care ar implica recurgerea la forță și/sau participarea activă în cadrul ostilităților, cu excepția cazurilor de autoapărare, și în nici un caz nu ar trebui permis SSP-urilor să ia parte la interogări, sau să efectueze interogări; subliniază că, în materie de securitate și apărare a UE, prioritatea ar trebui să fie consolidarea forțelor armate naționale, context în care SSP-urile nu pot juca decât un rol complementar, fără nicio autoritate asupra deciziilor strategice; subliniază că participarea societăților de securitate private la operațiuni militare trebuie să fie justificată, cu obiective definite în mod clar și verificabile cu indicatori concreți, cu un buget detaliat și o dată de început și de încheiere stabilită, și să se desfășoare sub un cod etic strict; subliniază că activitatea în străinătate a forțelor armate și de securitate reprezintă o valoare fundamentală pentru menținerea păcii și pentru prevenirea conflictelor, precum și pentru reconstrucția socială și reconcilierea națională ulterioară;

5. subliniază faptul că principiul rentabilității angajării SSP-urilor aduce, în principal, un beneficiu pe termen scurt, în special în cazul în care nu se iau în considerare o serie de variabile socioeconomice, și, prin urmare, nu ar trebui să devină criteriul principal în cadrul abordării problemelor de securitate; reamintește că responsabilitatea și mecanismele de monitorizare sunt esențiale pentru a garanta obținerea pe deplin a legitimității și a potențialelor beneficii ale SSP-urilor;

6. subliniază importanța supravegherii parlamentare a utilizării SSP-urilor de către statele membre;

Utilizarea SSP-urilor de către UE

7. ia act de faptul că UE utilizează SSP-uri în străinătate pentru a-și apăra delegațiile și personalul său și pentru a sprijini misiunile PSAC civile și militare; constată că utilizarea acestora contribuie astfel direct la reputația UE și percepția UE de către părțile terțe, fapt care le face aspecte importante legate de prezența locală a UE și impactul asupra nivelului de încredere în UE; solicită Comisiei și Consiliului să prezinte o imagine de ansamblu privind locul, momentul și scopul în care au fost utilizate SSP-urile în sprijinul misiunilor UE; consideră că nu ar fi lipsit de sens ca în licitațiile sale, care vizează securitatea delegațiilor sale, Uniunea Europeană să favorizeze utilizarea SSP-urilor din Europa și care respectă reglementările europene și fac obiectul impozitării în cadrul UE;

8. subliniază, cu toate acestea, că, în special în zonele expuse la conflicte, utilizarea unei SSP pentru anumite acțiuni poate avea efecte secundare negative pentru UE, în special pentru legitimitatea acesteia, asociind-o în mod accidental cu actori înarmați în zona de conflict, cu repercusiuni negative în cazul unor incidente armate, sau ar putea compromite eforturile de dezarmare, demobilizare și reintegrare (DDR) și de reformare a sectorului de securitate (RSS) prin consolidarea involuntară a actorilor locali; ia act, în special, de riscurile prezentate de subcontractarea necontrolată, cum ar fi cea către SSP-urile locale;

9. subliniază diversele și gravele probleme de ordin juridic și politic asociate cu practica actuală a subcontractării în domeniul serviciilor militare și de securitate, în special în ceea ce privește serviciile furnizate de subcontractanții locali în țările terțe; consideră că statele membre, SEAE și Comisia ar trebui să convină să urmeze exemplul NATO contractând exclusiv SSP-urile cu sediul în statele membre ale UE.

Consilier juridic Elena Albu

Evenimente programate