TOP LEGAL
Transmisiunile live, înregistrarile video şi transcripturile conferinţelor şi dezbaterilor JURIDICE.ro sunt accesibile pentru membri şi parteneri. Cheltuială deductibilă fiscal. Reducere 39,6 euro pentru avocaţii din barourile Bucureşti, Ilfov, Dolj şi Timiş. 20 de puncte de pregătire profesională. UNBR încurajează extinderea naţională, detalii aici. Reducere 19,8 euro pentru executorii Camerei Executorilor Bucureşti şi membrii UNELM.
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

Print Friendly, PDF & Email

Interesul autorității publice de a nu se ajunge la judecată pe fond

23.09.2018 | Ștefan BOTEZATU
RSCL 2018
Ștefan Boteaztu

Ștefan Botezatu

Într-adevăr, a existat o minută în 2015: Înalta Curte de Casație și Justiție, împreună cu curțile de apel, s-au întâlnit și au făcut o analiză a acestei chestiuni, ajungând la soluția că ar trebui, în baza articolului de la final, din Legea contenciosului administrativ, art. 28 cred că este, să fie luat în considerare art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Și aici este un artificiu bizar care, din punctul meu de vedere, este incorect. Instanța procedează la respingerea cererii, fără a cerceta fondul și, deci, ca inadmisibilă. A fost acea discuție între Înalta Curte de Casație și Justiție și curțile de apel în care, într-adevăr, s-a pus problema dacă vom aplica art. 78 indice 1 din Codul de procedură civilă, care spune că în cazurile expres prevăzute de lege și în materie necontencioasă, instanța pune în discuția părților, indiferent ce spun ele, instanța are libertatea de a lărgi cadrul procesual și a proceda la judecata pe fond.

Din punctul meu de vedere, faptul că modificarea adusă de Legea nr. 212/2018 a preluat art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu reprezintă cea mai fericită soluție. La momentul la care a fost această întâlnire între Înalta Curte de Casație și Justiție și curțile de apel, da, era soluția corectă, pentru că nu aveam un caz expres prevăzut de Lege, nimic nu ar fi împiedicat ca acest caz prevăzut expres de lege să fie preluat ca atare în Legea nr. 212/2018. Și de ce spun acest lucru? Pentru că ne putem găsi în situația în care instanța, într-adevăr, pune în discuția părților, partea interesată pentru judecarea fondului tot timpul în acest tip de litigii în contencios administrativ este reclamantul.

Autoritatea publică are tot interesul de a nu se ajunge la judecată pe fond și este, cel mai probabil, înclinată să nu solicite în mod voluntar introducerea în cauză a unui terț. Așa încât îmi pun întrebarea, din perspectiva reclamantului, ce alternativă am, dacă vreau să se ajungă totuși la judecata fondului, atunci când instanța va pune în discuție introducerea în cauză a unui terț despre care este posibil să știu sau să nu știu ce poziție procesuală va avea.

De altfel, în cauza care a generat discuția între Înalta Curte de Casație și Justiție și curțile de apel pentru acea soluție, pe forma veche a Legii contenciosului administrativ, intervenise în dosar un terț care a avut o poziție procesuală extrem de oscilantă. Una dintre chestiunile analizate acolo a fost și această poziție oscilantă. La momentul la care se pune în discuție, din perspectiva reclamantului, eu nu pot să știu dacă este favorabilă petentului introducerea în cauză a terțului respectiv și voi fi practic obligat – cu alte cuvinte, nu există nicio discuție – să solicit eu, din perspectiva reclamantului, dacă autoritatea nu o face – cel mai probabil nu o va face – introducerea în cauză, pentru a evita o soluție de respingere ca inadmisibilă a cererii, luând riscul evident al unei conduite oscilante a terțului, a unei poziții pe care nu o cunosc, respectând însă faptul că instanța a decis pe baza primei teze a acestui articol că este necesară introducerea în cauză.

Avocat Ștefan Botezatu
Managing Partner BOTEZATU & ASOCIAȚII

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii ”Modificările Legii Contenciosului Administrativ”, ediția 212, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)


Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Irina Maria STANCU


Oana ISPAS


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan