ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Limbajul arbitrajului trebuie să fie internațional
30.09.2018 | Ștefan DEACONU


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019
Ștefan Deaconu

Ștefan Deaconu

Atunci când am pornit în modificarea acestor reguli ale Curții de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, am avut în vedere că o Curte de Arbitraj Comercial Internațional trebuie să aibă reguli cât de cât unitare cu ale celorlalte curți de arbitraj comercial internațional, pentru că o curte de arbitraj are ca arbitri nu doar cetățeni români, arbitri cunoscători ai legislației din România.

Pe listele Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României sunt peste 60 de arbitri străini care activează în diverse instituții arbitrale și sunt familiarizați cu regulile internaționale ale arbitrajului. Și atunci am spus: ”Este nevoie ca și Curtea noastră să aibă reguli compatibile cu regulile internaționale.” Pentru că, în momentul în care îți vine un arbitru străin și încerci să îi explici că o anumită uzanță în dreptul internațional tu nu o poți aplica, pentru că nu ai reguli, el nu prea înțelege de ce nu se poate, pentru că limbajul arbitrajului trebuie să fie totuși unitar, să fie un limbaj internațional.

Acesta a fost motivul pentru care am luat decizia modificării regulilor și aducerii lor cât mai aproape de regulile internaționale, practicate de către curțile de arbitraj internațional recunoscute la nivel global. Aici mă refer la Curtea de Arbitraj de la Londra, ICC Paris, Curtea de Arbitraj de la Viena sau cea de la Stockholm, pe ale căror reguli ne-am uitat și ne-au și inspirat, fără îndoială, în elaborarea noilor reguli.

Apoi, aș spune că, da, sunt o serie de elemente de noutate pe care le-am introdus în aceste noi reguli și aș începe numai cu cel legat de instituirea Conferinței de administrare a cauzei, unde arbitri în această primă etapă de administrare a dosarului pot stabili un calendar, împreună cu părțile, până când să se pronunțe o hotărâre. Pot stabili care sunt probele utilizate, și aici am discutam despre expertize, dar pot fi la fel de bine înscrisuri, depoziții de martori, uneori chiar vizite pe teren, ca să vezi dacă s-a întâmplat sau nu s-a întâmplat ceea ce spun partile, s-a făcut construcția, nu s-a făcut, care este stadiul de derulare a proiectului.

Deci, sunt mai multe elemente care constituie mijloace de probă și stabilești de comun acord cu părțile care dintre aceste probe pot fi folosite. Apoi poți stabili un calendar, împreună cu expertul. Experții sunt persoane cheie. Ei sunt cei care pot lămuri Tribunalul Arbitral cu privire la ceea ce s-a întâmplat în fapt și dacă ai o expertiză neelocventă, decât o astfel de expertiză mai bine deloc, pentru că mai mult te încurcă o expertiză care nu este de calitate. Deci, în această etapă a stabilirii Conferinței de administrare a cauzelor, se stabilesc probele, se stabilește un calendar de comun acord cu părțile și reprezintă o noutate pentru arbitrajul din România.

Apoi, am instituit un articol legat de audierea martorilor. Nu este necesar, ca la instanța de judecată, să chemi martorii. Se poate, cu acordul părților, foarte bine să le iei o depoziție de martori și depusă și autentificată în fața notarului sau atestată de către avocat, pentru că este posibil ca martorii să fie la o distanță foarte mare și să le fie foarte greu să vină și atunci, dacă părțile sunt de acord, pot depune aceste depoziții de martor, fără să se mai deplaseze martorul. Acest lucru nu se poate la instanță. Inevitabil martorul trebuie să vină, uneori nu spune mare lucru, alteori este bine să pună pe hârtie toate acele lucruri, pentru că este greu să îți aduci aminte, pe moment, tot ce s-a întâmplat. Și, uneori, această depoziție scrisă de martor este mult mai bună și se practică în arbitrajele internaționale. Reprezintă iar o noutate flexibilitatea, este cuvântul cheie în arbitraj.

Nu ne dorim să încorsetăm părțile, ci, din contră, dorința este să soluționezi acel litigiu, uneori în echitate, pentru că se întâmplă ca părțile să își dorească să soluționeze un litigiu în echitate, alteori trebuie să te ții de litera legii și să urmărești pas cu pas ceea ce s-a întâmplat, cine are dreptate și cine nu are. Dar această regulă a flexibilității, a acordului, a dialogului cu părțile este fundamentală în arbitraj. Acest lucru l-am urmărit prin noile reguli adoptate, să introducem reguli mult mai flexibile, să producem o așa-numită dejudiciarizare a arbitrajului, pentru că el trebuie să se diferențieze de ceea ce se întâmplă în instanțele de judecată.

Prof. univ. dr. Ștefan Deaconu
Președintele Curții de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii ”Administrarea probelor în arbitraj – între reguli și practică”, ediția 214organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate