JurisprudenţăJurisprudenţă CEDOJurisprudenţă CJUEJurisprudenţă CCRJurisprudenţă ÎCCJJurisprudenţă curentă ÎCCJ / Dezlegarea unor chestiuni de drept / Recurs în interesul legiiJurisprudenţă Curţi de apelJurisprudenţă TribunaleJurisprudenţă Judecătorii
 
ÎCCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept
Print Friendly, PDF & Email

ICCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept. Pensia de serviciu reglementată de Legea nr. 7/2006

26.09.2018 | Andrei PAP
Abonare newsletter
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 24 septembrie 2018 a fost publicată Decizia nr. 50/2018 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 46.987/3/2016, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la o chestiune de drept.

I. Titularul şi obiectul sesizării

Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 16 februarie 2018, în Dosarul nr. 46.987/3/2016, aflat pe rolul acestei instanțe, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept menționată.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 27 martie 2018, cu nr. 831/1/2018, termenul pentru soluționarea dosarului fiind stabilit la 18 iunie 2018.

II. Analiza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, a subliniat următoarele:
[…]

37. Problema de drept care formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție presupune rezolvarea chestiunii dacă persoane din categorii profesionale diferite, cărora li se recunoaște, prin dispoziția legiuitorului, același statut, beneficiază și de aceleași drepturi.

38. În speță, personalului Autorității Electorale Permanente i se recunoaște, potrivit art. 102 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 208/2015, același statut cu personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului.

39. Alin. (6) din același text de lege face trimitere, în cazul aparatului de specialitate al acestei autorități, la aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor Legii nr. 7/2006.

40. În același sens, art. 47 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente, aprobat prin art. 1 din Hotărârea Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului nr. 4/2016, prevede statutul identic al celor două structuri și face trimitere la aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor Legii nr. 7/2006, dar și, după caz, la legislația muncii.

41. Totodată, conform art. 731 alin. (3) din Legea nr. 7/2006, la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, funcționarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puțin 14 ani în structurile Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării. Această pensie nu poate depăși nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum și indemnizația de conducere și salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării, al funcției deținute sau al funcției asimilate, după caz.

42. De aceleași drepturi, dar nu în același cuantum, beneficiază și funcționarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare în structurile Parlamentului mai mic de 14 ani, respectiv între 4-14 ani, caz în care cuantumul pensiei prevăzute la alin. (3) se micșorează cu 1% pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 14 ani, potrivit art. 731 alin. (8).

43. De asemenea, conform art. 94 alin. (1) din actul normativ sus-menționat, prevederile art. 731 se aplică, în mod corespunzător, și funcționarilor publici din cadrul Consiliului Legislativ – organ consultativ de specialitate al Parlamentului – și membrilor acestuia, precum și personalului Curții Constituționale asimilat, potrivit legii, celui cu funcții similare din structurile Parlamentului.

44. Fără dubiu, personalul din cadrul Autorității Electorale Permanente nu își exercită funcția în structurile Parlamentului, întrucât, potrivit art. 100 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, Autoritatea Electorală Permanentă este o instituție administrativă autonomă, cu personalitate juridică și cu competență generală în materie electorală.

45. În plus, aceasta nu este menționată în categoriile speciale enumerate în art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006, care nu fac parte din structurile Parlamentului, dar care sunt beneficiare ale pensiei de serviciu stabilite de lege în favoarea funcționarilor publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului.

46. În aceste condiții, se impune a se stabili dacă trimiterile făcute de legiuitor, în cazul personalului de specialitate al Autorității Electorale Permanente, la același statut cu cel al aparatului celor două Camere ale Parlamentului și la aplicarea, în mod corespunzător, a Legii nr. 7/2006 semnifică aplicarea, în favoarea primei categorii, a tuturor dispozițiilor din acest act normativ și constituie astfel premisa dreptului la pensia de serviciu prevăzută în mod expres de lege în favoarea funcționarilor publici parlamentari.

47. Pornind de la dreptul comun în materia statutului funcționarilor publici, respectiv de la Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 188/1999), se constată că art. 1 din această lege stabilește domeniul său de aplicare, în sensul că „reglementează regimul general al raporturilor juridice dintre funcționarii publici și stat sau administrația publică locală, prin autoritățile administrative autonome ori prin autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, denumite în continuare raporturi de serviciu”.

48. În esență, legea sus-amintită reglementează raporturile de serviciu dintre funcționarii publici și stat sau administrația publică, prin autoritățile desemnate, raporturi de serviciu care încetează de drept, printre altele, „la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare”, conform art. 98 alin. (1) lit. d).

49. Ca urmare, Legea nr. 188/1999 nu se ocupă și de dreptul la pensie al acestei categorii profesionale, care excedează raportului de serviciu, încetat de drept la momentul enunțat în lege.

50. Nu întâmplător, în cadrul capitolului V din lege, intitulat „Drepturi și îndatoriri”, secțiunea 1 „Drepturile funcționarilor publici”, se face referire, în art. 31, la componența dreptului la salariu al funcționarilor publici, deci la un drept cuvenit în desfășurarea raportului de serviciu al funcționarului public, în timp ce dreptul la pensie, care excedează unui asemenea raport, nu este reglementat în mod expres în actul normativ în discuție, existând în cuprinsul art. 39 doar o trimitere generală la lege (o altă lege decât cea a Statutului funcționarilor publici), în sensul că „funcționarii publici beneficiază de pensii (…), potrivit legii”.

51. În consecință, trimiterile făcute, în cazul personalului Autorității Electorale Permanente, la același statut cu cel al personalului din aparatul celor două Camere ale Parlamentului și la aplicarea, în mod corespunzător, a prevederilor Legii nr. 7/2006, conform art. 102 alin. (2) teza a doua și alin. (6) din Legea nr. 208/2015, nu includ și dreptul la pensia de serviciu stabilită pentru funcționarii publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului.

52. Împrejurarea că prin art. 102 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 se reglementează salarizarea personalului de specialitate al Autorității Electorale Permanente la același nivel cu salarizarea prevăzută de lege pentru personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului nu presupune aplicarea aceleiași reguli și în cazul dreptului la pensie al primei categorii.

53. Cum deja s-a arătat, este firesc ca nivelul de salarizare să fie același în condițiile în care personalul din aparatul de specialitate al Autorității Electorale Permanente are același statut cu cel al personalului din aparatul celor două Camere ale Parlamentului, iar salarizarea vizează remunerația cuvenită în desfășurarea raporturilor de serviciu.

54. Dreptul la pensia de serviciu excedează însă raporturilor de serviciu, care încetează de drept tocmai la împlinirea cumulativă a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, așa încât nu se poate susține că un regim de salarizare identic în cazul celor două categorii implică același regim juridic și în cazul dreptului la pensie.

55. Prin urmare, pensia de serviciu reglementată de lege în favoarea funcționarilor publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului s-ar cuveni și altor categorii, în speță Autorității Electorale Permanente, doar în cazul în care ar exista o dispoziție legală în acest sens, care, în legislația actuală, nu se regăsește pentru categoria de personal menționată.

56. Astfel, prin art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006, s-a reglementat acordarea pensiei de serviciu și altor categorii de personal, respectiv funcționarilor publici din cadrul Consiliului Legislativ și membrilor acestuia, precum și personalului Curții Constituționale, asimilat, potrivit legii, celui cu funcții similare din structurile Parlamentului.

57. De asemenea, conform art. 93 alin. (5) din Legea nr. 7/2006, s-a recunoscut dreptul la pensia de serviciu și în favoarea personalului prevăzut la art. 5 alin. (4) din aceeași lege, respectiv personalului din structurile Parlamentului, care desfășoară activități administrative, de gospodărire, investiții, întreținere-reparații și de deservire, pentru care încadrarea în muncă se face prin contract individual de muncă, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

58. În același sens sunt și dispozițiile art. 3 din Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de Legea nr. 7/2006, în ceea ce privește categoriile de persoane care au dreptul la pensia de serviciu reglementată de art. 731 din Legea nr. 7/2006.

59. În concluzie, după cum se poate observa, deși beneficiază de un statut identic cu cel al personalului din aparatul celor două Camere ale Parlamentului, personalul Autorității Electorale Permanente nu este enunțat între categoriile speciale care au dreptul la pensia de serviciu stabilită pentru funcționarii publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului în art. 731 din Legea nr. 7/2006.

60. În acest caz, pentru ca personalul Autorității Electorale Permanente să beneficieze de pensie de serviciu este necesară intervenția legislativului, autoritatea competentă să aprecieze asupra oportunității unui asemenea demers.

61. De altfel, la Parlamentul României a fost înregistrată, cu nr. 282/2016, o propunere legislativă pentru modificarea, printre altele, a art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006, respinsă de către Senat la 8 iunie 2016 și adoptată de Camera Deputaților la 6 februarie 2018. Ca urmare a formulării de către Președintele României a obiecțiunii de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006, la 26 aprilie 2018, Plenul Curții Constituționale a admis obiecțiunea și a constatat neconstituționalitatea acestei legi, ca urmare a faptului că a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.

62. În proiectul de modificare, în ceea ce privește textul de lege sus-menționat, s-a propus următorul conținut: „Art. 94. – (1) Prevederile art. 44, 73 și 731 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător (…) personalului de specialitate din cadrul Autorității Electorale Permanente având același statut ca personalul din aparatul Parlamentului.”

63. Expunerea de motive a propunerii legislative explică modificarea dispoziției art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 în forma actuală, plecând de la legislația prezentă, care conferă celor două categorii de personal același statut, ținând seama de atribuții specifice, interdicții și incompatibilități similare, recunoscându-se totodată că nemenționarea personalului din cadrul Autorității Electorale Permanente în cuprinsul textului de lege este rezultatul unei omisiuni care contravine prevederilor art. 102 alin. (2) și (6) din Legea nr. 208/2015.

64. Prin urmare, intenția legiuitorului de a modifica art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006, prin includerea personalului din aparatul de specialitate al Autorității Electorale Permanente în categoriile beneficiare ale pensiei de serviciu reglementate în favoarea funcționarilor publici parlamentari, confirmă interpretarea propusă în dezlegarea problemei de drept ce formează obiectul prezentei sesizări, și anume că, potrivit legislației actuale, personalul Autorității Electorale Permanente nu are dreptul la pensie de serviciu.

Pentru considerentele expuse, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a considerat că se impune admiterea sesizării, pronunţând următoarea soluţie:

„Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 46.987/3/2016, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 94 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 102 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, pensia de serviciu reglementată deart. 731 din Legea nr. 7/2006 nu se cuvine personalului Autorității Electorale Permanente.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 iunie 2018.”

Andrei Pap
Avocat colaborator SVS & PARTNERS

 

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week