Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drepturile omului
Drepturile omului
DezbateriToate evenimenteleCărţi

Powered by LIVESCU & ASOCIAŢII

Rezoluţia Parlamentului European ref. corupție și drepturile omului în țările terțe
27.09.2018 | Elena ALBU

Secţiuni: Dreptul Uniunii Europene, Drepturile omului, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Lege 9
JURIDICE - In Law We Trust
Elena Albu

Elena Albu

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C 337/82 din 20 septembrie 2018 a fost publicată Rezoluţia Parlamentului European din 13 septembrie 2017 referitoare la corupție și drepturile omului în țările terțe.

Parlamentul European

1. invită la o acțiune colectivă la nivel național și internațional pentru prevenirea și combaterea corupției, având în vedere că acest fenomen nu cunoaște granițe și că trebuie încurajată cooperarea între țări și regiuni, alături de activitatea organizațiilor societății civile în lupta împotriva corupției; solicită statelor să se implice activ în cadrul forurilor internaționale, pentru a dezbate și a lua decizii comune privind bunele practici și politicile adaptate situației specifice din fiecare regiune, în vederea combaterii corupției ca fenomen complex, interconectat și orizontal, care creează obstacole în calea dezvoltării politice, economice și sociale și alimentează criminalitatea internațională, inclusiv activitățile legate de terorism;
2. decide să elaboreze un raport periodic de actualizare privind corupția și drepturile omului în cursul fiecărei legislaturi;
3. consideră că lupta împotriva corupției trebuie să implice o abordare bazată pe parteneriate între sectorul public și cel privat și avertizează că neîndeplinirea acestui obiectiv va atrage după sine sărăcie, inegalitate, prejudicii aduse reputației, va reduce investițiile externe, va compromite șansele în viață ale tinerilor și nu va reuși să distrugă legătura dintre faptele de corupție și terorism;
4. este preocupat de lipsa implementării instrumentelor naționale și internaționale existente în materie de combatere a corupției, cum ar fi Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului (Orientările Ruggie), Convenția penală a Consiliului Europei privind corupția și Convenția OCDE privind combaterea dării sau luării de mită; invită țările semnatare să le aplice în întregime, pentru a oferi cetățenilor lor o mai bună protecție; se angajează să colaboreze cu partenerii internaționali pentru a crește numărul statelor care optează pentru consolidarea proceselor democratice și crearea unor instituții responsabile;
5. își exprimă preocuparea cu privire la hărțuirea, amenințările, intimidarea și represaliile suferite de membrii organizațiilor societății civile, inclusiv ai asociațiilor de combatere a corupției și ai mișcărilor pentru drepturile omului, de jurnaliștii, bloggerii și avertizorii de integritate care demască și denunță faptele de corupție; solicită autorităților să ia toate măsurile necesare pentru a garanta integritatea fizică și psihologică a acestora și pentru a asigura investigații imediate, aprofundate și imparțiale, pentru a-i aduce pe cei responsabili în fața justiției, în conformitate cu standardele internaționale;
6. îndeamnă participanții la Summitul Anticorupție de la Londra din 2016 să își îndeplinească angajamentele asumate în vederea abordării cauzelor corupției și să aplice metodele necesare pentru promovarea transparenței, precum și să ofere sprijin persoanelor celor mai afectate;
7. reamintește că elaborarea unei strategii anticorupție externe a UE este esențială pentru a combate în mod eficace corupția și infracțiunile financiare;
8. subliniază că statele membre sunt obligate să își îndeplinească obligațiile vizând drepturile omului în conformitate cu Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției și încurajează țările care nu au făcut încă acest lucru să adere la convenție; subliniază că este de datoria statelor să prevină și, în cele din urmă, să reacționeze la toate consecințele negative ale corupției care apar pe teritoriul lor;
9. recunoaște responsabilitatea părților interesate din domeniul politic și pe cele ale operatorilor economici de a respecta drepturile omului și de a combate corupția; subliniază că în strategiile anticorupție trebuie integrată o perspectivă privind drepturile omului, pentru a pune în aplicare politici preventive obligatorii și eficace referitoare la aspecte precum transparența, legile privind accesul la informațiile publice, protecția avertizorilor de integritate și controalele externe;
10. recomandă UE să intensifice sprijinul acordat instrumentelor internaționale pentru creșterea transparenței în sectoarele economice cele mai predispuse corupției și abuzurilor împotriva drepturilor omului;
11. sprijină crearea unor cadre politice și juridice moderne, transparente și eficace pentru gestionarea resurselor naturale și consideră că astfel de măsuri pot fi utilizate ca arme puternice împotriva corupției; salută, în acest sens, Inițiativa privind transparența în industriile extractive (EITI) și face apel la UE să își intensifice sprijinul pentru a ajuta țările bogate în resurse să o transpună în practică drept instrument global puternic de promovare a transparenței și a responsabilității gestionării veniturilor provenite din resurse naturale; consideră că instituirea unui cadru juridic eficace pentru a asigura aplicarea corectă a principiilor EITI de către societățile și de către alte părți interesate implicate în lanțurile de aprovizionare din sectoarele petrolului, gazelor și mineritului este o măsură esențială care ar trebui să fie promovată de UE;
12. recomandă ca, în abordarea și combaterea fluxurilor ilegale de capital din Africa, o atenție deosebită să fie acordată acelor fluxuri de capital care rezultă din extracția minereurilor și mineralelor din minele aflate în zonele de conflict;
13. ia act de faptul că corupția este un fenomen complex, care își are rădăcinile într-o gamă largă de factori economici, politici, administrativi, sociali și culturali, precum și în relațiile de putere, și reamintește, prin urmare, că, pentru a contribui la lupta împotriva corupției, politica de dezvoltare, în timp ce se concentrează pe reducerea sărăciei și a inegalităților și pe o integrare mai bună, trebuie să promoveze și drepturile omului, democrația, statul de drept și serviciile sociale publice, pentru a consolida buna guvernanță și pentru a construi capital social, incluziune socială și coeziune socială, ținând seama de caracteristicile culturale și regionale;
14. subliniază faptul că una dintre cele mai eficace metode de prevenire a corupției constă în reducerea sferei de intervenție a statului și a intermedierii birocratice și introducerea unor reglementări mai simple.

Consilier juridic Elena Albu

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti