Rezoluția Parlamentului European ref. Noua agendă pentru competențe în Europa
27 septembrie 2018 | Elena ALBU
Elena Albu
În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C 337/135 din 20 septembrie 2018 a fost publicată Rezoluția Parlamentului European din 14 septembrie 2017 referitoare la Noua agendă pentru competențe în Europa.
Dezvoltarea de competențe pentru viață și de competențe pentru locuri de muncă
Parlamentul European
1. salută Comunicarea Comisiei intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa– Să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității” adoptată în iunie 2016;
2. recunoaște faptul că educația și formarea țin de competența statelor membre și că UE nu poate decât să sprijine, să coordoneze sau să completeze acțiunile statelor membre;
3. consideră că UE are nevoie de o schimbare de paradigmă în obiectivele și funcționarea sectorului educațional; este de acord cu accentul pus pe îmbunătățirea sistemelor europene de educație și de formare, în conformitate cu schimbările rapide din mediul economic, tehnologic și social, asigurând accesul la educație de calitate în toate etapele;
4. constată că, deși necesitățile în materie de competențe sunt dinamice, principalul centru de interes al pachetului privind competențele îl reprezintă necesitățile imediate de pe piața muncii; subliniază, în acest sens, importanța colaborării strânse cu Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop), pentru a preîntâmpina nevoile de competențe, a crea un instrument de preconizare a nevoilor de competențe și a dezvolta sistemele de învățare pe tot parcursul vieții la nivel paneuropean, în scopul adaptării la noile situații de pe piața forței de muncă și al îmbunătățirii capacității de adaptare personale, a cetățeniei active și a incluziunii sociale;
5. invită statele membre să se concentreze nu numai pe competențele care să contribuie la inserția profesională, pe alfabetizare și competențele numerice, pe alfabetizarea digitală și în domeniul mass-mediei, ci și pe competențele care sunt relevante pentru societate într-un mod mai general, cum ar fi competențele transversale, transferabile sau non-tehnice (de exemplu, capacitatea de a conduce, competențele sociale și interculturale, educația managerială, antreprenorială și financiară, voluntariatul, cunoașterea aprofundată a limbilor străine, negocierea) în programele lor de formare profesională și de învățământ și să acorde prioritate dezvoltării în continuare a programelor de învățământ profesional și tehnic (VET), precum și consolidării artizanatului european;
6. solicită acordarea dreptului universal de acces efectiv la competențe, în fiecare etapă a vieții, pentru a obține competențe fundamentale pentru secolul al XXI-lea;
7. recunoaște valoarea internaționalizării educației și creșterea numărului de studenți și membri ai personalului care participă la programele de mobilitate; subliniază, în această privință, valoarea programului Erasmus+;
8. constată, de asemenea, că diferite studii arată că mobilitatea înzestrează persoanele cu competențe profesionale specifice, precum și cu seturi de aptitudini și competențe transversale și transferabile, precum gândirea critică și antreprenoriatul, și le oferă oportunități de carieră mai bune; recunoaște că actualul buget al UE dedicat mobilității în scop educațional ar putea să nu fie suficient pentru atingerea obiectivului de 6 % pentru mobilitatea în scop educațional până în 2020;
9. încurajează statele membre să dezvolte în continuare posibilitatea de mobilitate intersectorială în rândul școlilor, în ansamblu; subliniază faptul că mobilitatea în scop educațional în cadrul VET necesită mai mult sprijin și mai multă promovare și că ar trebui să se acorde atenție deosebită regiunilor transfrontaliere în contextul mobilității;
10.subliniază faptul că educația și formarea profesională ar trebui să contribuie la dezvoltarea și evoluția personală a tinerilor, pentru ca aceștia să devină cetățeni proactivi și responsabili, pregătiți să trăiască și să lucreze într-o economie avansată din punct de vedere tehnologic și globalizată, precum și să le ofere un set de competențe esențiale pentru învățarea pe tot parcursul vieții, definite ca o combinație între cunoștințe, competențe și atitudini necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, cetățenia activă și ocuparea forței de muncă;
11. subliniază că educația și îngrijirea de calitate a copiilor preșcolari (ECEC) reprezintă condiții esențiale pentru dezvoltarea competențelor;
12. deși constată că responsabilitatea pentru asigurarea educației și a îngrijirii le revine statelor membre, le invită pe acestea să crească calitatea și să extindă accesul la educația și îngrijirea copiilor preșcolari (ECEC) și să încerce să soluționeze problema lipsei de infrastructuri suficiente care să ofere servicii de îngrijire a copiilor de calitate și accesibile pentru toate nivelurile de venit, precum și să ia în considerare acordarea accesului gratuit pentru familiile care trăiesc în sărăcie și excluziune socială;
13. subliniază faptul că inovarea și creativitatea devin factori determinanți în economia UE și ar trebui să fie integrați în strategiile de politici naționale și europene;
14. salută obiectivul Noii agende pentru competențe de a face ca VET să devină o primă alegere pentru cursanți, ca răspuns la cererile pieței muncii și în legătură cu cerințele viitoare privind munca, prin participarea angajatorilor la realizarea și susținerea cursurilor;
15. încurajează statele membre să meargă mai departe de promovarea „aptitudinilor profesionale juste” și să se concentreze, de asemenea, pe acele aspecte ale educației care se bazează mai mult pe muncă și sunt mai practice, care promovează mentalitatea orientată spre antreprenoriat, inovarea și creativitatea, care ajută persoanele să gândească critic, să înțeleagă conceptul de durabilitate, le permit cetățenilor să gândească critic, respectând, totodată, drepturi și valori fundamentale precum demnitatea umană, libertatea, democrația, toleranța, respectul, și să participe pe deplin la procesul democratic și la viața socială ca cetățeni cu spirit deschis;
16. este totuși de părere că este necesar să se adopte o abordare holistică a educației și a dezvoltării competențelor, care să aibă în centrul procesului persoanele care învață, precum și să se asigure investiții suficiente în politicile privind învățarea pe tot parcursul vieții. în plus, consideră că educația și formarea profesională trebuie să fie accesibile și la prețuri rezonabile pentru toți și că sunt necesare mai multe eforturi pentru a include și grupurile cele mai vulnerabile;
17. invită statele membre să se asigure că societatea civilă, experții și familiile care au experiență în ceea ce privește realitatea de pe teren se implică mai activ în dezbaterea privind competențele necesare pentru viață;
18.încurajează statele membre să pună accentul, de asemenea, pe combaterea stereotipurilor de gen, deoarece femeile reprezintă 60 % dintre noii absolvenți; subliniază că rata lor de ocupare rămâne totuși sub nivelul ratei de ocupare a bărbaților, acestea fiind subreprezentate în multe sectoare;
19. încurajează statele membre să coreleze mai bine competențele cu locurile de muncă de pe piața muncii și, în special, să creeze ucenicii de calitate care să îi ajute pe oameni să fie flexibili în parcursul lor educativ și, mai târziu, pe piața forței de muncă;
20. recunoaște valoarea sistemelor de învățământ dual (31), însă subliniază că un sistem utilizat într-un stat membru nu poate fi copiat orbește într-un alt stat membru; încurajează schimbul de modele de bune practici la care să participe și partenerii sociali;
21.reamintește, în această privință, necesitatea de a consolida cooperarea între statele membre pentru ca acestea să învețe din bunele practici care conduc la rate mai mici ale șomajului, cum ar fi uceniciile și învățarea pe tot parcursul vieții;
22. evidențiază rolul Cedefop, a cărui misiune principală este de a reuni liderii politici, partenerii sociali, cercetătorii și profesioniștii din diferite state membre, pentru a face schimb de idei și experiență, inclusiv prin crearea de platforme specifice fiecărui sector;
23. subliniază că artele, cultura și creativitatea contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea personală, la creșterea economică și ocuparea forței de muncă în întreaga UE, prin inovare, stimularea coeziunii, consolidarea relațiilor interculturale, înțelegerea reciprocă și păstrarea identității, culturii și valorilor europene; invită Comisia și statele membre să își consolideze sprijinul pentru ICC-uri, pentru a elibera și a explora pe deplin potențialul acestora;
24. subliniază faptul că actualele sosiri de migranți, refugiați și solicitanți de azil în UE impun instituirea unei abordări mai susținute față de resortisanții țărilor terțe, care să includă evaluarea aptitudinilor, competențelor și cunoștințelor acestora, cărora trebuie să li se confere vizibilitate, precum și înființarea unui mecanism de recunoaștere și de validare a competențelor;
25. reamintește că noii veniți aduc cu ei competențe și cunoștințe noi și solicită să se creeze instrumente pentru furnizarea de informații multilingve privind oportunitățile existente referitoare la învățarea formală, non-formală și informală, formarea profesională, stagii și voluntariat; consideră că este important să se încurajeze dialogul intercultural pentru a facilita intrarea migranților, refugiaților și solicitanților de azil pe piața muncii și integrarea lor în societate;
26. salută propunerile Comisiei privind instrumentul de stabilire a profilului de competențe al resortisanților din țările terțe și speră că acest demers va înregistra o evoluție rapidă; recomandă ca, în abordarea privind competențele migranților, Noua agendă pentru competențe în Europa să fie coerentă cu Planul de acțiune privind integrarea resortisanților țărilor terțe; subliniază că ar trebui să se adopte o abordare mai cuprinzătoare a competențelor migranților, inclusiv prin intermediul antreprenoriatului social, al educației civice și al învățării informale, și că accentul nu ar trebui să fie pus doar pe transparența, comparabilitatea și determinarea timpurie a profilului competențelor și calificărilor migranților;
27. consideră că este necesar să se acționeze în mod coordonat pentru a combate „exodul creierelor”, identificând măsuri adecvate pentru exploatarea competențelor disponibile, cu scopul de a preveni epuizarea capitalului uman în statele membre;
28. reamintește că investițiile în capacitatea educației actuale vor determina calitatea locurilor de muncă în prezent și în viitor, calificarea lucrătorilor, bunăstarea socială și participarea democratică la societate;
29. invită statele membre să încerce să soluționeze chestiunea îmbătrânirii populației, încurajând dezvoltarea de competențe specifice în ceea ce privește sănătatea, bunăstarea și prevenirea bolilor.
Consilier juridic Elena Albu
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
