ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Dacă se elimină caracterul de titlu executoriu, nu înseamnă că datoria nu mai trebuie plătită
07.10.2018 | Daniel NICOLAESCU


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice
Daniel Nicolaescu

Daniel Nicolaescu

Cred că ar trebui să analizăm și să înțelegem, până la urmă, ce se dorește cu această reglementare. Și, uitându-ne în expunerea de motive, vom vedea că lucrul la care se referă, în principal, inițiatorul este existența clauzelor abuzive. M-aș fi așteptat să găsesc acolo, eventual, o statistică în care să ni se spună în câte cazuri s-au constatat anumite abuzuri, pentru că trebuie să spunem că dacă se elimină caracterul de titlu executoriu, nu înseamnă că datoria nu mai trebuie plătită.

În situația unei instituții de credit sau  a unui IFN este foarte simplu să ne imaginăm un litigiu care să aibă ca rezultat final obținerea titlului executoriu în care instituția de credit nu va avea de făcut decât să dovedească faptul că i-a dat un împrumut (bani) debitorului, ceea ce este foarte simplu cu un extras de cont. Avem un contract semnat și asta este tot. Vor fi foarte puține lucruri de discutat sau probe de administrat, în așa fel încât debitorul să scape de obligația de plată, prin urmare, debitorul va ajunge în postura de a fi nevoit să plătească.

Cum spuneam, însă, în expunerea de motive se vorbește despre existența clauzelor abuzive. Din nou se rezumă la lucrul acesta și se dă un exemplu care este, după mine, un exemplu care joacă cumva împotriva ideii acestei legi. Exemplul din Spania, cazul Mohamed Aziz versus Caixa D’estalvis de Catalunya, în care se pleacă de la faptul că, legea spaniolă, procedura de executare silită ipotecară lasă calea unei contestații doar în câteva cazuri expres și limitativ menționate și care sunt: încetarea garanției, stingerea obligației garantate sau existența unei alte ipoteci.

Deci, debitorul nu poate să facă o contestație întemeiată pe alte motive și, de asemenea, instanța nu poate să decidă suspendarea, astfel încât – spune Curtea de Justiție a Uniunii Europene – debitorul nu are o măsură efectivă de protecție, așa cum o cere Directiva 93. Ceea ce nu este cazul la noi, pentru că, după cum știm, în art. 713 din Codul de procedură civilă se spune că dacă executarea se face în baza unui titlu, altul decât o hotărâre judecătorească, se poate ajunge inclusiv la discuții cu privire la existența sau nu a titlului, nu doar la întinderea lui. Deci, în dreptul nostru avem o cale efectivă prin care cel care este supus unei proceduri de executare silită, în baza unui titlu care nu este o hotărâre judecătorească, se poate opune și prin care poate să ceară și suspendarea, iar instanțele pot să acorde această suspendare.

Iar dacă ne gândim la existența clauzelor abuzive, care a devenit un motiv pentru absolut orice, mă tem că vom ”echilibra” atât de mult relația consumator – profesioniști, încât o vom dezechilibra în partea cealaltă,, dar probabil că așa se întâmplă în viață. Instanțele din România deja au învățat, au acceptat și înțeleg că pot discuta inclusiv în cadrul unei contestații la executare despre existența sau nu a clauzelor abuzive. Acest lucru (existența clauzelor abuzive) este invocat de debitori în cadrul contestațiilor la executare și, din experiența mea, în cele mai multe cazuri, instanțele acceptă să se discute în cadrul contestației la executare despre existența sau nu a unor clauze abuzive. Deci ceea ce se dorește – adică protecția împotriva clauzelor abuzive – există în cadrul contestației la executare. Există, deci, filtrul instanței, prin cererea de încuviințare, înainte de începerea executării. Există apoi filtrul contestației la executare, în care se poate discuta inclusiv despre clauze abuzive, se poate cere și decide inclusiv suspendarea. Deci, motivele care sunt invocate de către legiuitor cu exemplul Aziz versus Caixa de Catalunya nu subzistă.

Daniel Nicolaescu
Director executiv juridic și guvernanță corporativă Raiffeisen Bank

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii ”Trei, Doamne, și toate trei… Despre proiectele de legi în materia protecției consumatorilor în contractele de credit”, ediția 216organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate