« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Întrebare preliminară cu privire la armonizarea totală cu privire la mențiunile referitoare la lapte. UPDATE: Hotărârea CJUE
06.10.2020 | Mihaela MAZILU-BABEL

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

06 octombrie 2020: Curtea declară:

1) Articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei, trebuie interpretat în sensul că indicarea obligatorie a țării de origine sau a locului de proveniență a laptelui și a laptelui utilizat ca ingredient trebuie considerată ca fiind o „chestiune armonizată în mod specific” de acest regulament, în sensul articolului 38 alineatul (1) din acesta, în cazul în care lipsa acestor informații ar putea induce consumatorul în eroare, și că acesta nu se opune ca statele membre să adopte dispoziții care impun mențiuni obligatorii suplimentare, în temeiul articolului 39 din regulamentul menționat, cu condiția ca acestea să fie compatibile cu obiectivul urmărit de legiuitorul Uniunii prin intermediul armonizării specifice a chestiunii indicării obligatorii a țării de origine sau a locului de proveniență și să formeze un ansamblu coerent cu această indicare.

2) Articolul 39 din Regulamentul nr. 1169/2011 trebuie interpretat în sensul că, în prezența unor dispoziții de drept intern care ar fi justificate, având în vedere alineatul (1) al acestui articol, de protecția consumatorilor, cele două cerințe prevăzute la alineatul (2) al articolului menționat, și anume „dovada unei legături între anumite calități ale produsului și originea sau proveniența sa”, pe de o parte, și „dovezi conform cărora majoritatea consumatorilor consideră că furnizarea acestor informații prezintă o importanță deosebită”, pe de altă parte, nu trebuie să fie coroborate, astfel încât dovada acestei legături nu poate fi apreciată exclusiv pe baza unor elemente subiective în legătură cu importanța asocierii pe care consumatorii o pot face majoritar între anumite calități ale produsului alimentar și originea sau proveniența acestuia.

3) Articolul 39 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1169/2011 trebuie interpretat în sensul că noțiunea de „calități ale produsului” nu include capacitatea de rezistență a unui produs alimentar la transport și la riscurile de alterare pe durata deplasării, astfel încât această capacitate nu poate interveni pentru a aprecia o eventuală „dovad[ă] [a] unei legături între anumite calități ale produsului și originea sau proveniența sa”, prevăzută de dispoziția menționată.

:: hotărârea CJUE

***

03 octombrie 2018:
Judecătorul suprem francez specializat doar în contencios administrativ se întreabă cu privire la armonizarea totală cu privire la mențiunile referitoare la lapte (C-485/18 Groupe Lactalis).

Situația de fapt:
1. avem o dispoziție dintr-un regulament UE care arată cum Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului rapoarte privind indicarea obligatorie a țării de origine sau a locului de proveniență pentru lapte și pentru laptele utilizat ca ingredient
2. necesitatea de a afla dacă trebuie să se considere că respectiva dispoziție a armonizat în mod expres acest aspect și ca atare că se opune posibilității statelor membre de a adopta dispoziții privind mențiuni obligatorii suplimentare în temeiul articolului 39 din acest regulament
3. apoi, în ipoteza în care dispozițiile de drept intern ar fi justificate de protecția consumatorilor, necesitatea de a afla dacă cele două criterii, și anume:
3.1. pe de o parte, dovada unei legături între anumite calități ale produsului și originea sau proveniența sa
3.2. și, pe de altă parte, dovezi conform cărora majoritatea consumatorilor consideră că furnizarea acestor informații prezintă o importanță deosebită
trebuie coroborate și, în special, aprecierea dovezii unei legături poate fi întemeiată pe elemente doar subiective, referitoare la importanța asocierii pe care consumatorii o pot face în majoritate între calitățile unui produs și originea sau proveniența sa
4. dacă proprietățile produsului par a se putea referi la toate elementele în care constă calitatea produsului, necesitatea de a afla dacă considerațiile legate de capacitatea de rezistență a produsului la transport și de riscurile alterării sale în timpul unui transport pot interveni pentru a aprecia existența dovezii unei legături între anumite calități ale produsului și originea sau proveniența sa
5. totodată, necesitatea de a afla dacă aprecierea condițiilor presupune considerarea calităților unui produs ca fiind unice datorită originii sau provenienței sale sau ca fiind garantate datorită acestei origini sau proveniențe și, în acest din urmă caz, fără a aduce atingere armonizării standardelor de sănătate și de mediu aplicabile în cadrul Uniunii Europene, menționarea originii sau a provenienței poate fi mai precisă decât o mențiune sub forma „UE” sau „non-UE”.

Dispoziții incidente: articolul 26, articolul 38 alin. (1) și articolul 39 din Regulamentul nr. 1169/2011

Articolul 26
Țara de origine sau locul de proveniență

(1) Prezentul articol se aplică fără a aduce atingere cerințelor de etichetare stabilite prin dispoziții specifice ale Uniunii, în special prin Regulamentul (CE) nr. 509/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind specialitățile tradiționale garantate din produse agricole și alimentare ( 8 ) și Regulamentul (CE) nr. 510/2006 din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare ( 9 ).
(2) Mențiunile privind țara de origine sau locul de proveniență sunt obligatorii:
(a) în cazul în care lipsa acestor informații ar putea induce consumatorul în eroare în ceea ce privește adevărata țară de origine sau adevăratul loc de proveniență a produsului alimentar, în special dacă informațiile care însoțesc produsul alimentar sau eticheta în ansamblul ei ar sugera în alt fel că produsul are o altă țară de origine sau un alt loc de proveniență;
(b) pentru tipurile de carne care se încadrează la codurile din Nomenclatura combinată („NC”) enumerate în anexa XI. Aplicarea dispozițiilor de la prezenta literă face obiectul adoptării actelor de punere în aplicare menționate la alineatul (8).
(3) În cazul în care se indică țara de origine sau locul de proveniență a produsului și aceasta (acesta) nu este aceeași (același) cu țara de origine sau locul de proveniență a ingredientului primar:
(a) se indică de asemenea țara de origine sau locul de proveniență a ingredientului (ingredientelor) primar(e); sau
(b) se indică faptul că țara de origine sau locul de proveniență a ingredientului (ingredientelor) primar(e) diferă de țara de origine sau locul de proveniență a produsului alimentar.
Aplicarea dispozițiilor de la prezentul alineat face obiectul adoptării normelor de aplicare menționate la alineatul (8).
(4) În termen de cinci ani de la punerea în aplicare a dispozițiilor de la alineatul (2) litera (b), Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport pentru a evalua indicarea obligatorie pe etichetă a țării de origine sau a locului de proveniență ale produselor menționate la litera respectivă.
(5) Până la 13 decembrie 2014, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului rapoarte privind indicarea obligatorie a țării de origine sau a locului de proveniență pentru următoarele produse alimentare:
(a) alte tipuri de carne decât carnea de vită și mânzat și decât cele menționate la alineatul (2) litera (b);
(b) lapte;
(c) laptele utilizat ca ingredient în produsele lactate;
(d) produsele alimentare neprelucrate;
(e) produsele dintr-un singur ingredient;
(f) ingrediente care reprezintă mai mult de 50 % dintr-un produs alimentar.
(6) Până la 13 decembrie 2013, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind indicarea obligatorie a țării de origine sau a locului de proveniență pentru carnea folosită ca ingredient.
(7) Rapoartele menționate la alineatele (5) și (6) iau în considerare nevoia de informare a consumatorului, fezabilitatea măsurii privind indicarea obligatorie a țării de origine sau a locului de proveniență, precum și analiza costurilor și beneficiilor rezultate din introducerea unor astfel de măsuri, inclusiv impactul juridic asupra pieței interne și impactul asupra comerțului internațional.
Comisia poate însoți rapoartele respective de propuneri de modificare a dispozițiilor relevante ale Uniunii.
(8) Până la 13 decembrie 2013, în urma evaluărilor de impact, Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind aplicarea alineatului (2) litera (b) și a alineatului (3) din prezentul articol. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 48 alineatul (2).
(9) În cazul produselor alimentare menționate la alineatul (2) litera (b), la alineatul (5) litera (a) și la alineatul (6), rapoartele și evaluările de impact realizate în temeiul acestui articol au în vedere, printre altele, opțiunile privind modalitățile de indicare a țării de origine sau a locului de proveniență a acestor produse alimentare, în special în ceea ce privește fiecare dintre următoarele date importante referitoare la viața animalului:
(a) locul nașterii;
(b) locul unde a fost crescut;
(c) locul unde a fost sacrificat.

Articolul 38 (extras)
Dispoziții de drept intern

(1) În ceea ce privește chestiunile armonizate în mod specific prin prezentul regulament, statele membre nu pot să adopte sau să mențină dispoziții de drept intern, cu excepția cazurilor permise de dreptul Uniunii. Respectivele dispoziții de drept intern nu creează obstacole în ceea ce privește libera circulație a mărfurilor sau cazuri de discriminare în ceea ce privește produsele alimentare din alte state membre.

Articolul 39

Dispoziții de drept intern privind mențiunile obligatorii suplimentare

(1) În afara mențiunilor obligatorii prevăzute la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 45, statele membre pot adopta dispoziții privind mențiuni obligatorii suplimentare pentru anumite tipuri sau categorii de produse alimentare, pentru cel puțin unul dintre următoarele motive:
(a) protecția sănătății publice;
(b) protecția consumatorilor;
(c) prevenirea fraudelor;
(d) protecția drepturilor de proprietate industrială și comercială, a indicațiilor de proveniență, a denumirilor de origine înregistrate și prevenirea concurenței neloiale.
(2) În conformitate cu alineatul (1), statele membre pot introduce dispoziții privind menționarea obligatorie a țării de origine sau a locului de proveniență a produselor alimentare numai atunci când există dovada unei legături între anumite calități ale produsului și originea sau proveniența sa. Odată cu notificarea Comisiei în legătură cu astfel de dispoziții, statele membre oferă dovezi conform cărora majoritatea consumatorilor consideră că furnizarea acestor informații prezintă o importanță deosebită.

dr. Mihaela Mazilu-Babel

Cuvinte cheie: , ,
Secţiuni: CJUE, Dreptul Uniunii Europene, Protecția consumatorilor | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD