Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii

Este democrația un lux?
03.10.2018 | Aura-Liliana ȘIPOTEANU

JURIDICE - In Law We Trust
Aura-Liliana Șipoteanu

Aura-Liliana Șipoteanu

Democrația este o formă ușoară de guvernământ, deoarece nu este niciodată încheiată, este un organism viu, schimbător, cu o continuă deplasare și ajustare a balanței dintre libertatea individuală și ordinea de drept.

Ordinea de drept reprezintă starea ce presupune asigurarea prin intermediul normelor juridice a condițiilor pentru desfășurarea normală a tuturor activitaților sociale.

Un exemplu al continuei deplasări și ajustări poate fi reprezentat de către dezincriminarea insultei și a calomiei, expandarea dreptului la liberă exprimare (art. 30 Constituție).

În societatea modernă există două poziții, am putea spune antagonice, în ceea ce privește acest concept:

1. Democrația ca fiind un concept pus în slujba efectivității drepturilor omului care uzează de numeroase instrumente cum ar fi:

a) separația puterilor;
b) protecția socială;
c) liberul acces la justiție;
d) principiul egalității;
e) principiul nondiscriminării;
f) libertatea de exprimare;
g) dreptul la vot.

2. Democrația ca fiind expresia stării de bine a națiunilor (așa zisa teorie a democrației ca un lux – cu puțini adepți, dar care totuți prinde teren)

Adepții acestei teorii văd democrația în strânsă legătură cu economia.

Limitându-se prin ea insăși, nu este de natură a da expresie deplină drepturilor fiecărui individ, ci se concentreaza pe grup, fiind expresia voinței majoritare.

Democrația este singurul sistem comparabil cu demnitatea umană, dar are un viciu: îi lipsesc criteriile de selecție a valorilor (conducătoare). Iraționalitate și mai rău de atât, „Nivelul intelectual al masei este mai scăzut decât nivelul intelectual al celui mai nerod component al ei“. Sau în alt registru și mai demn de un cogitator, lipsa criteriilor de selecție a valorilor determină anihilarea valorilor, ceea ce determină șubrezirea democrației fie ca valoare, fie ca valorizare.

Dar democtația implică eforturi susținute atât din partea statului, prin diverse instituții care la rândul lor au fost create în vederea afirmarii plenare a drepturilor omului, cât și din partea fiecarui individ, fiecărei persoane, reprezentând un demers de modelare, de adaptare a intereselor individuale și colective.

Pașii ce trebuie parcurși în acest proces de către stat sunt:

– legiferare;

– crearea de organe/instituții abilitate să acționeze în diverse domenii, nu mai facem mențiunea că sunt domenii ce antrenează drepturile omului cum ar fi: dreptul de asociere, dreptul de exprimare, dreptul la viață, dreptul la intergritate fizică și psihică, drepturile sociale, intrucât democrația desemneză un sumum de raporturi juridice, căci orice raport juridic are în centru omul; dreptul în sine fiind un domeniu antropocentrist;

– informarea maselor;

– descentralizare, astfel încât contactul între această ficțiune juridică, stat, și cetățean/locuitor să fie cât mai facil.

Persoanele/Particularii trebuie să perceapă nevoile proprii și ale comunității, să uzeze de prerogativele date pentru o evoluție personală, o evoluție de viziune. Democrația nu există decât prin puterea exemplului, ea permite societății să o modeleze. Ea e o țintă în mișcare, am putea spune; pentru a ajunge la desăvârșire trebuie să fie într-o continuă căutare.

Este oare democrația desăvârșită prin natură ei?

Am putea spune că este desăvârșită în orice stadiu nu prin faptul că ar fi deplin evoluată, ci prin faptul că nimic din ceea ce a adus cu sine de-a lungul evoluției nu mai poate fi înlăturat (teoria bulgărului de zăpadă).

Asa cum rezultă din cele spuse mai sus viziunea abordată a fost cea a democrației văzută ca răspuns la nevoile societății, ca element indispensabil acesteia.

În viziunea utilitaristă democrația este expresia stării de bine, fiind șubredă și ușor de înlăturat având la îndemâna două instrumente: mijloacele de comunicare și armata. Începutul oprimării acțiunii în baza acestui concept ar trebui să înceapă treptat prin limitări legitimate de stat. Un exemplu în acest sens l-ar putea reprezenta creșterea taxelor de timbru, ceea ce ar reprezenta îngradirea liberului acces la justiție (art. 21 Constituție).

Guvernarea este vazută nu doar în strânsă legătură cu sistemul economic, dar și ca un imitator al acestuia având un așa  numit „boom“ când ajungem la un nivel al evoluției apt să o transforme pe aceasta în democrație și criză, momentul instaurării anarhiei sau al totalitarismului.

Nepropunându-mi a privi cu scepticism, conchid că democrația reprezintă un răspuns la nevoile societății, iar pentru individ e o fomă a fericirii. Deși niciodată nu ai să atingi fericirea deplină ești dator să alergi toată viața după ea.

Aura-Liliana Șipoteanu 

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.