Am întâlnit situații aberante în practică…
19 octombrie 2018 | Augustin ZĂBRĂUŢANU
Augustin Zăbrăuțanu
Aș face un pas mic pentru noi, un pas, poate, mai mare pentru dezbatere, către art. 4 din Legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Și nu neapărat către art. 4, cât spre o chestiune pe care eu o consider mult mai importantă din perspectiva implementărilor, și nu din perspectiva operaționalizării acestor reglementări. Adică, cele de cunoaștere a clientelei și de identificare a beneficiarului real. Modul în care statele – și nu aș vrea să mă refer la statul român și la situația actuală, pentru că este puțin înfierbântată la nivel general și timpul le va rezolva pe toate sau măcar pe o parte din ele -, își definesc statele specific persoanele, pentru că, până la urmă, clarificând poziția statului foarte bine cu privire la persoanele expuse politic, la persoanele relaționate cu acestea, ajungem tot acolo.
Ajungem la agenții economici și mai ales la bănci, pentru că de aceasta ne lovim sau se lovesc de cele mai multe ori oamenii în această activitate și trebuie să recunoaștem – cei care trăim în viața reală – că știm ce s-a întâmplat în ultimii să zicem 5, 6, 7 ani, dar mai ales în ultimii 5 ani cu băncile din România și nu numai. Situație în care s-a ajuns la o autocenzurare, la niște pași care depășesc cu mult reglementările în a solicita – și am întâlnit situații aberante în practică, în sensul că mi s-a cerut de către o bancă să îi aduc întreaga listă a beneficiarilor reali ai asociațiilor, ai acționarilor unei companii din State la bursă și vorbim de ultimii aceia 0,00, care se schimbau în fiecare zi, deci ce îi aduceam azi, mâine nu mai era valabil. Și i-am întrebat: ”Domnule, dar de ce ai nevoie?” Au răspuns că: ”Așa avem noi regulamentul intern”. Și atunci i-am întrebat: ”De ce, că nici BNR-ul nu vă cere?” și au spus că ”Da, dar ni s-a recomandat, ca să ne luăm licența, să fim un pic mai bine poziționați”.
Până la urmă, cred că dacă mecanismul de cunoaștere al clientelei este foarte bine pus la punct, incluzând bineînțeles declararea beneficiarului real al tuturor categoriilor specificate de lege, automat ajungi la aceste persoane expuse politic sau ba, pentru că dacă sunt în spate – și nu întrăm în zona unor declarații false, de ascundere a beneficiarului real, că aceea este cu totul altă poveste – abia atunci putem ajunge la discuția: ”În regulă, este o problemă cu această persoană, atât expusă politic, cât și mai puțin expusă politic”. Dar mie mi se pare că, la momentul acesta, nu există neapărat o abordare cumva coerentă. Nu neapărat coerentă, dar sunt diferențe mari în practicile de cunoaștere le clientelei în cadrul instituțiilor financiare, să le spunem. Aceasta este o chestiune. Și a doua chestiune este că există un formalism doar de dragul de a bifa o anumită informație sau de a bifa o anumită etapă, după care ai băgat în sertar documentul respectiv și ai trecut mai departe, dar nu cred că ajută foarte mult.
În privința faptului că poate vom implementa Directiva a IV-a, măcar până se va implementa Directiva a VI-a, aceasta ține de meandrele concretului. Dar mie aceasta mi se pare foarte importantă, că aș pune cumva înaintea definirii acestor persoane, o implementare cât mai coerentă – și nu poți să spui constantă – de toți cei cărora le sunt adresate aceste norme, a normelor de cunoaștere a clientelei și de identificare a beneficiarului real, urmând ca, de acolo, să decidă organele,
Avocat Augustin Zăbrăuțanu
ZĂBRĂUȚANU POPESCU & Asociații
* Opinie susținută în cadrul dezbaterii ”Spălarea de bani online. România față în față cu directivele europene în privința spălării banilor”, ediția 218, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
