BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 
Print Friendly, PDF & Email

CJUE. C-322/17, Eugen Bogatu c. Minister for Social Protection. Securitatea socială a lucrătorilor migranți. UPDATE: Hotărârea
07.02.2019 | JURIDICE.ro


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

7 februarie 2019: În ianuarie 2009, Eugen Bogatu, resortisant român care are reședința în Irlanda din anul 2003, a solicitat autorităților irlandeze să beneficieze de prestații familiale pentru cei doi copii ai săi care au reședința în România.

Eugen Bogatu a desfășurat o activitate salariată în Irlanda între 2003 și 2009. După ce și-a
pierdut locul de muncă în 2009, acesta a primit o prestație de șomaj cu caracter contributiv (2009- 2010), apoi o prestație de șomaj cu caracter necontributiv (aprilie 2010-ianuarie 2013) și, în sfârșit, o prestație de boală (2013-2015).

Autoritățile irlandeze l-au informat pe Eugen Bogatu cu privire la decizia lor de a admite cererea sa de prestații familiale, cu excepția perioadei cuprinse între aprilie 2010 și ianuarie 2013. Acest refuz se baza pe faptul că, în opinia lor, solicitantul nu îndeplinea, în perioada respectivă, niciuna dintre condițiile care dau dreptul la prestații familiale pentru copiii săi care au reședința în România, întrucât nu a desfășurat o activitate salariată în Irlanda sau nu a primit o prestație cu caracter contributiv în această țară. Eugen Bogatu a contestat această decizie susținând că autoritățile irlandeze s-au întemeiat pe o interpretare eronată a dreptului Uniunii.

Sesizată cu litigiul, High Court (Înalta Curte) solicită Curții de Justiție să stabilească dacă
Regulamentul privind coordonarea sistemelor de securitate socială [1] trebuie interpretat în sensul că eligibilitatea unei persoane ai cărei copii au reședința în alt stat membru la prestații familiale în statul membru în care are reședința această persoană impune ca aceasta să desfășoare o activitate salariată în acest din urmă stat membru sau ca respectivul stat să îi plătească o prestație în numerar ca urmare sau ca o consecință a unei astfel de activități.

În hotărârea pronunțată astăzi, Curtea constată, în primul rând, că regulamentul enunță că o
persoană are dreptul la prestații familiale în conformitate cu legislația statului membru competent, inclusiv pentru membrii familiei sale care au reședința în alt stat membru, ca și cum aceștia ar avea reședința în primul stat membru. Prin urmare, acesta nu impune ca o astfel de persoană să dispună de un statut specific, și în particular de cel de lucrător salariat, pentru a avea dreptul la prestații familiale.

În plus, Curtea arată că din contextul și din obiectivul regulamentului reiese că prestațiile familiale pentru copii care au reședința în alt stat membru pot fi datorate pe mai multe temeiuri, iar nu numai pe temeiul unei activități salariate.

În sfârșit, Curtea subliniază că regulamentul este fructul unei evoluții legislative care reflectă printre altele voința legiuitorului Uniunii de a extinde dreptul la prestații familiale la alte categorii de persoane decât doar lucrătorii salariați.

În al doilea rând, Curtea constată că regulamentul nu condiționează dreptul de a obține prestații familiale pentru copii care au reședința în alt stat membru de primirea de către solicitant a unor prestații în numerar ca urmare sau ca o consecință a unei activități salariate.

Curtea concluzionează așadar că eligibilitatea unei persoane la prestații familiale în statul membru competent, pentru copiii săi care au reședința în alt stat membru, nu impune nici ca această persoană să desfășoare o activitate salariată în primul stat membru, nici ca acesta să îi acorde o prestație în numerar ca urmare sau ca o consecință a unei astfel de activități.


[1] Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate social (JO 2004, L 166, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 7, p. 82).


:: Hotărârea

***

8 octombrie 2018: Trimitere preliminară – Securitatea socială a lucrătorilor migranți – Prestații familiale solicitate de un resortisant al unui stat membru care și‑a pierdut locul de muncă și care are membri de familie care au reședința în alt stat membru decât cel de încadrare în muncă – Regulamentul (CE) nr. 883/2004 – Articolul 68 – Reguli de prioritate în caz de cumul – Noțiunea «activitate salariată

Concluziile au fost citite într-o cauză privitoare la un resortisant român, domnul Bogatu, stabilit în Irlanda, care, după ce și-a pierdut locul de muncă, a primit un anumit număr de prestații sociale. În ianuarie 2015, i-au fost refuzate prestații familiale pentru copiii săi care au reședința în România pentru perioada în care a primit o indemnizația de șomaj, pentru motivul că, potrivit ministrului protecției sociale, nu se putea considera că domnul Bogatu desfășoară o activitate salariată în sensul articolului 67 din Regulamentul nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială Prin urmare, în cadrul acțiunii sale formulate în fața Înaltei Curți a Irlandei, domnul Bogatu a contestat o asemenea interpretare a domeniului de aplicare al noțiunii „activitate salariată”.

Avocatul general concluzionează că ă o persoană care, după ce a fost încadrată în muncă în statul membru gazdă, primește numai prestații cu caracter necontributiv de la acest stat, fiind în același timp asigurată în cadrul sistemului de securitate socială al acestuia din urmă, are dreptul la plata prestațiilor familiale în temeiul unui asemenea statut în vederea stabilirii statului membru competent în mod prioritar pentru a plăti astfel de prestații, cu condiția ca situația sa să intre sub incidența noțiunii «activitate salariată» sau «situație echivalentă», astfel cum sunt definite la articolul 1 litera (a) din Regulamentul 883/2004.  Dacă se dorește păstrarea efectului util al ierarhizărilor între noțiunile „activitate salariată”, „pensie” și „rezidență” prevăzute la articolul 68 din Regulamentul nr. 883/2004, precum și funcția de criterii de legătură pe care aceste noțiuni o îndeplinesc în contextul acestui articol, trebuie să se facă trimitere, în opinia avocatului general, pentru interpretarea expresiei „în temeiul”, la definițiile prevăzute la articolul 1 din Regulamentul nr. 883/2004.

:: Concluziile Avocatului General

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate