TOP LEGAL
Transmisiunile live, înregistrarile video şi transcripturile conferinţelor şi dezbaterilor JURIDICE.ro sunt accesibile pentru membri şi parteneri. Cheltuială deductibilă fiscal. Reducere 39,6 euro pentru avocaţii din barourile Bucureşti, Ilfov, Dolj şi Timiş. 20 de puncte de pregătire profesională. UNBR încurajează extinderea naţională, detalii aici. Reducere 19,8 euro pentru executorii Camerei Executorilor Bucureşti şi membrii UNELM.
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

4 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Razia. O poveste mult prea reală

10.10.2018 | Daniel UDRESCU
RSCL 2018
Daniel Silviu Udrescu

Daniel Udrescu

Obiectivul Programului de guvernare 2017-2020 constă în fundamentarea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic. Sprijinirea sectorului IMM reprezintă o prioritate a programului economic. IMM-urile şi activităţile PFA-urilor trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice ce vizează o reglementare inteligentă, un sistem fiscal atractiv, simplificarea procedurilor și debirocratizare, prin creșterea ușurinței de a face afaceri. În partea de parafiscalitate s-au eliminat peste o sută de taxe cu măsuri de reducere a numărului de proceduri administrative/declarații necesare inițierii/consolidării unei afaceri.

Guvernul încearcă să reducă birocrația din Administrarea fiscală, unde protejarea privilegiilor identificate dau mari bătăi de cap contribuabilului. Corectarea acestor sincope ar fi un mare pas înainte în direcția încurajării spiritului antreprenorial. Programul de guvernare a declarat război “statului paralel”, cu o planificare fiscală bazată pe eliminarea obstacolelor, cu o conformare fiscală cât mai simplă pentru antreprenori, reducând necesitatea evidențierii fiscale și contabile.  Măsurile are trebui să ducă către o fiscalitatea inteligentă, ce dezvoltă ideea de antreprenoriat cu nevoia unui sistem fiscal simplu, eficient și ușor de respectat. S-a introdus regimul microîntreprinderii cu impozitare de 1% la venituri de până la 1 milion de euro. S-a introdus regimul activităţilor independente pentru persoane fizice autorizate cu un regim simplificat de 10% impozit pe profit. Pentru programele sociale cota TVA este de 5%. S-a mărit plafonul de scutire la 300.000 lei pentru plata TVA. ANAF a uşurat raportarea prin aplicaţii online pentru declarații fiscale, care pot fi depuse electronic prin canale securizate. Prin reglementarea fiscală sau reducerea conformării microîntreprinderii și noua declarație unică pentru persoanele fizice care obțin venituri, altele decât salariile, putem spune că în România programul de guvernare a redus birocraţia în fiscalitate.

Ce este “statul paralel”? Din punctul meu de vedere, schema fanariotă moştenită din secolul 17 în administraţia publică, rămâne axată pe servicii secrete, fiscalitate, procurori şi poliţie, ce controlează Economia, Administraţia Publică şi Justiţia.  Statutul anumitor funcţionari publici a fost unul privilegiat, moştenit, perpetuat în comunism, în tranziţie şi atacat acum post tranziţie.  Privilegiile unuia sunt clădite pe teroarea altuia.  Neclaritatea legii şi abuzul duc la dominarea celor mulţi.

Reforma administrației publice are obiective subsumate în „Strategia pentru consolidarea administrației publice” bazată pe eficiență, responsabilitate, credibilitate, transparență și deschidere către cetățean, prin crearea unei administrații suple, cu viteză de reacție rapidă și proactivă, constantă în decizii și profesionistă.  În termeni simpli fără gâtuieli pentru favorizarea şpăgii şi rotunjirea buzunarelor funcţionarilor publici, fără corupţie.

În vechiul sistem regulile de raportare erau de multe ori atât de complexe că antreprenorul nu avea cunoştinţă de ele.  În SUA antreprenorul se concentrează pe afacere, fără riscul de a fi penalizat de fisc, pentru că nu are registrul x sau y. Dacă îşi plăteşte impozitul, inspectorul fiscal îşi vede de drum fără aplicarea de amenzi pentru formă. În România raziile poliţiei se fac pentru nerespectarea unor reguli formale de existența cărora antreprenorul nici nu avea cunoștință.

Între autorităţi şi contribuabil există o prăpastie imensă. O microîntreprindere nu mai are motive pentru a fi controlată, mai ales în construcţii, având un impozit pe venit de doar 1% şi cotă de TVA de 5%, cu o poziţie de recuperat TVA, deci risc fiscal inexistent. Da, este adevărat că antreprenori nu prea au cunoştinţe fiscale şi cunosc nici legea, dar rolul lor nu este de fiscalişti, ci de a contribui la bugetul public naţional. Dar acest lucru nu mai este pe placul organelor de control şi a zonei de şpagă. Cu o raportare simplă nu mai este nevoie de ungere. Ori asta nu este pe placul “statului paralel”.

Saptămâna trecută mai mulţi clienţi cu afaceri în domeniul construcţiilor, au fost vizitaţi de diverse echipe de control. Absolut toţi se tem de poliţie şi DGAF, chiar dacă riscul lor fiscal nu există şi au zis „plătesc amenda” şi să mă lase în pace. Este o stare de teroare moştenită, frica de autorităţi ce dau amenzi.  Pentru ei nu este nimic mai „normal” decât să-ţi vină pe proprietate RAZIA, adică mai modern „ECHIPA,” care, cu un tupeu extraordinar, abuzează contribuabilul.

Amintesc cititorului că experienţa mea include activităţi de audit şi control în sistemele a 48 de ţări, dintre care şi SUA. În România am reprezentat clienţi în peste 700 de controale, ANAF, DGAF, verificări fiscale sau inspecţii fiscale sau expertize fiscalo-penale. Clienţii pentru care prestez servicii de contabilitate TOŢI vor să-şi plătească dările la stat şi mă trag la răspundere de ce sunt controlaţi dacă au firmă şi lucrează corect şi dacă plătesc toate taxele. Este foarte greu să le explic ce este ”statul paralel”.

ECHIPA a fost compusă, cu variaţii, din:

  • 2 inspectori poliţie DGPMB-SICE, 2 de la Poliţia Sector 1 şi 2 de la Secţia 1 Biroul Ordine Publică
  • 2 inspectori din cadrul Inspectoratului Regional în Construcţii
  • 2 inspectori DGAF-DCARFIR
  • 2 inspectori ITM

Echipa ITM a avut cel mai profesional control cu verificarea strictă conform atribuţiilor, neîncheind nici un document de constatare.  Contractele de muncă au fost în regulă, deci nu există risc fiscal.

Echipa din cadrul Inspectoratului Regionat în Construcţii a efectuat verificări privind legalitatea construcţiei şi urmărirea execuţiei lucrărilor neîncheind nici un document de constatare, menţionând că au mai verificat imobilul sub aspectul legalităţii.  Autorizările arătau că activităţile se desfăşurau legal,  deci nu exista risc fiscal.

Întrebare: Dacă au verificat anterior, de ce au duplicat controlul? Au fost presaţi, şantajaţi să fie parte din RAZIE?

Echipa din cadrul DGAF-DCARFIR s-a deplasat la sediul Cabinetului, reacţionând precum cozile de topor. Fiind în spital nu am putut să-mi asist personal clienţii, aşa că primul lucru pe care l-am cerut a fost să se solicite legitimarea. Colega mea a solicitat de 3 ori să i se prezinte legitimaţiile şi obiectul/temeiul legal al controlului, inspectorii DGAF simţindu-se ofensați şi încălcând art. 137 alin. (2) (La începerea controlului operativ și inopinat, inspectorul antifraudă este obligat să se legitimeze în condițiile legii.) Colega a primit ameninţări: „Vedeţi că dacă nu vă convine vă controlăm şi pe Dvoastră.”  Mai mult, cu un ton superior, au adresat angajaţilor diverse comentarii cu privire la competenţa mea şi/sau lipsa mea de experienţă în domeniul controlului fiscal. La solicitarea expresă a Cabinetului Udrescu, au menţionat apoi că vor încheia procesul verbal la sediul societăţii 1, cu încălcarea art. 109 alin. (2):

Controlul se efectuează… în perioada 1-25 a lunii următoare perioadei fiscale de raportare, la sediul persoanei fizice ori juridice autorizate pentru prelucrarea lor în vederea întocmirii declarațiilor fiscale.

Dacă eram acolo îi pofteam afară şi le spuneam să îndeplinească condiţia art. 6 lit. l) din OUG 74/2003.  Au obligaţia să poarte uniforme şi nu purtau…

În ce priveşte prevederile Codului de procedură fiscală două articole clarifică ce TREBUIE să facă DGAF:
Aat. 136 Competența de efectuare a controlului operativ și inopinat. Controlul operativ și inopinat se efectuează de către inspectorii antifraudă, cu excepția celor din cadrul Direcției de combatere a fraudelor, în condițiile legii.
Art. 137 Reguli privind controlul operativ și inopinat
(1) Controlul operativ și inopinat se poate efectua și în scopul realizării de operațiuni de control tematic care reprezintă activitatea de verificare prin care se urmărește constatarea, analizarea și evaluarea unui risc fiscal specific uneia sau mai multor activități economice determinate.
(2) La începerea controlului operativ și inopinat, inspectorul antifraudă este obligat să se legitimeze în condițiile legii.
(3) Ori de câte ori controlul operativ și inopinat se efectuează la sediul social sau la sediile secundare ale contribuabilului/plătitorului, acesta se consemnează în registrul unic de control, potrivit legii.
(4) La finalizarea controlului operativ și inopinat se încheie procese-verbale de control/acte de control, în condițiile legii.

Atribuţiile extinse ale DGAF sunt cuprinse şi ele în două articole ale OUG 74/2013 aprobată prin Legea 144/2014, în care rolul DGAF este prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale prin controale operative. Vreau să fiu clar, ANAF este AUTORITATEA care verifică creanţele fiscale.

Drept pentru care RAZIA şi DGAF nu produc decât teroare, având ca prioritate atribuţii de prevenire şi combatere a actelor şi faptelor de evaziune fiscală şi fraudă fiscală şi vamală, nu inspecţia fiscală şi consemnarea unor creanţe fiscale. Nu vreau să fiu critic la adresa DGAF, dar prevenţia este o obligaţie a DGAF: să procedeze în primul rând la educarea  antreprenorilor  de  orice fel, precum și la prevenirea greșelilor de  orice  fel, fără sancționare dacă  el  nu  a  fost înainte îndrumat și apoi prevenit. Dar prin amenzi, ameninţări, duritate în vorbire, continuă să fie o instituţie a cozilor de topor, nu una care să corecteze şi să îndrume contribuabilul corect, prin care să aducă respectul contribuabilului pentru autoritate. Ce mă deranjează foarte tare este că pregătirea inspectorilor DGAF nu este nici măcar la jumătatea inspectorilor din ANAF cu atribuţii de inspecţie fiscală, inspectorii DGAF de multe ori necunoscând Codul fiscal sau de procedură fiscală…

Activitatea de construire nu poate avea venituri până la recepţia clădirii şi intabularea ei care consenmează introducerea în circuitul civil.  La microintreprideri se plăteşte impozit pe venit, deci riscul fiscal la data controlului era zero. Din punct de vedere al TVA, pe durata construirii antreprenorul acumulează numai TVA deductibil, pe care de regulă nu îl solicită la plată.  Deci riscul fiscal era zero.

Articolul 3
(1) În cadrul Agenţiei se înfiinţează Direcţia generală antifraudă fiscală, structură fără personalitate juridică, cu atribuţii de prevenire şi combatere a actelor şi faptelor de evaziune fiscală şi fraudă fiscală şi vamală.
(4) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, inspectorii antifraudă din cadrul Direcţiei de combatere a fraudelor efectuează, din dispoziţia procurorului:

  1. a) constatări tehnico-ştiinţifice, care constituie mijloace de probă, în condiţiile legii;
  2. b) investigaţii financiare în vederea indisponibilizării de bunuri;
  3. c) orice alte verificări în materie fiscală dispuse de procuror.

Articolul 6
(2) În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, personalul prevăzut la alin. (1) are dreptul:

  1. a) să efectueze controale în toate spaţiile în care se produc, se depozitează sau se comercializează bunuri şi servicii ori se desfăşoară activităţi care cad sub incidenţa actelor normative naţionale, inclusiv transpuse din legislaţia comunitară, în vigoare cu privire la prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte care sunt interzise de acestea;
  2. b) să verifice, în condiţiile legii, respectarea reglementărilor legale privind circulaţia mărfurilor pe drumurile publice, pe căi ferate şi fluviale, în porturi, gări, autogări, aeroporturi, interiorul zonelor libere, în vecinătatea unităţilor vamale, antrepozite, precum şi în alte locuri în care se desfăşoară activităţi economice;
  3. c) să verifice legalitatea activităţilor desfăşurate, existenţa şi autenticitatea documentelor justificative în activităţile de producţie şi prestări de servicii ori pe timpul transportului, depozitării şi comercializării bunurilor şi să aplice sigilii pentru asigurarea integrităţii bunurilor;
  4. d) să dispună măsuri, în condiţiile legislaţiei fiscale, cu privire la confiscarea, în condiţiile legii, a bunurilor a căror fabricaţie, depozitare, transport sau desfacere este ilicită, precum şi a veniturilor realizate din activităţi comerciale ori prestări de servicii nelegale şi să ridice documentele financiar-contabile şi de altă natură care pot servi la dovedirea contravenţiilor sau, după caz, a infracţiunilor;
  5. e) să dispună, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul de procedură fiscală), luarea măsurilor asigurătorii ori de câte ori există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă, să îşi înstrăineze ori să îşi risipească patrimoniul, iar dacă în desfăşurarea activităţii specifice constată împrejurări privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul evaziunii fiscale, să sesizeze organele de urmărire penală;
  6. f) să legitimeze şi să stabilească identitatea administratorilor entităţilor controlate, precum şi a oricăror persoane implicate în săvârşirea faptelor de fraudă şi evaziune fiscală şi vamală constatate şi să solicite acestora explicaţii scrise, după caz;
  7. g) să reţină documente, în condiţiile Codului de procedură fiscală, să solicite copii certificate de pe documentele originale, să preleveze probe, eşantioane, mostre şi alte asemenea specimene şi să solicite efectuarea expertizelor tehnice necesare finalizării actului de control. Analiza şi examinarea probelor, eşantioanelor şi mostrelor, precum şi expertizele tehnice se fac în laboratoare de specialitate agreate, cheltuielile privind efectuarea acestora, inclusiv cele legate de depozitarea şi manipularea mărfurilor confiscate fiind suportate din fondurile special alocate prin bugetul de venituri şi cheltuieli;
  8. h) să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit competenţelor prevăzute de lege;
  9. i) să aplice măsurile prevăzute de normele legale, să verifice din punct de vedere fiscal, să documenteze, să întocmească acte de control operativ planificat sau inopinat privind rezultatele verificărilor, să aplice măsurile prevăzute de normele legale şi să sesizeze organele competente în vederea valorificării constatărilor;
  10. j) să oprească mijloacele de transport, în condiţiile legii, pentru verificarea documentelor de însoţire a bunurilor şi persoanelor transportate;
  11. k) să solicite, în condiţiile legii, date sau, după caz, documente, de la orice entitate privată şi/sau publică, în scopul instrumentării şi fundamentării constatărilor cu privire la săvârşirea unor fapte care contravin legislaţiei în vigoare în domeniul financiar fiscal şi vamal;
  12. l) în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu să poarte uniformă, să păstreze, să folosească şi să facă uz de armamentul şi mijloacele de apărare din dotare, în condiţiile legii;
  13. m) să utilizeze mijloacele auto purtând însemne şi dispozitive de avertizare sonore şi luminoase specifice, în condiţiile legii;
  14. n) să constituie şi să utilizeze baze de date, inclusiv ale altor instituţii publice, necesare pentru prevenirea evaziunii fiscale, infracţiunilor economico-financiare şi a altor fapte ilicite în domeniul fiscal şi vamal. Accesul la bazele de date ale altor instituţii sau persoane juridice se face pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă şi cu respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal şi informaţiile clasificate, condiţiile concrete urmând a fi stabilite prin protocoale încheiate cu respectivele instituţii sau persoane;
  15. o) să efectueze verificări necesare prevenirii şi descoperirii faptelor de fraudă şi evaziune fiscală şi vamală;
  16. p) să efectueze operaţiuni de control tematic.

Până la poliţie am explicat că riscul fiscal a fost zero şi legalitatea activităţii verificată sub aspectul autorizării, deci fără a exista o acţiune penală, poliţia nu avea competenţă de a solicita documete. Echipa de poliţie în schimb a solicitat, fără să prezinte un obiect/temei al controlului, următoarele documente:

  • Contract de vânzare-cumpărare al terenului
  • Act Constitutiv pentru societatea 1, 2 şi 3
  • Certificat de înregistrare pentru societatea 1, 2 şi 3
  • Contract de asociere pentru construirea unui imobil
  • Certificat de înregistrare în scop de TVA
  • Dosarul tehnic al construcţiei (Cartea tehnică)
  • Certificat de Urbanism
  • Contracte de prestări servicii, execuţie cu firmele prezente pe şantier
  • Facturile pentru produsele inventariate pe şantier
  • Dosarul de avize şi autorizaţia de construire

In continuare procesului verbal fără număr, fără temei, fără a aduce la cunoştinţă o acţiune de cercetare, poliţia consemna că alte documente trebuie aduse pentru continuarea cercetărilor, după cum urmează:

  • Toate facturile fiscale de achiziţie a materialelor
  • Note de intrare recepţie aferente materialelor de construcţie
  • Procesele verbale de predare primire
  • Toate facturile fiscale aferente relaţiilor beneficiar-constructor
  • Fişa furnizorilor şi clienţilor
  • Jurnalele de vânzări şi cumpărări
  • Toată evidenţa contabilă de la începerea construcţiei până la data curentă
  • Toate contractele de vânzare-cumpărare, ante-contracte, promisiuni de vânzare încheiate cu clienţi, jurnalul de vânzări, jurnalul de casă şi extrasele bancare aferente perioadei când au avut loc tranzacţiile
  • Contractele individuale de muncă pentru angajaţii beneficiarului, constructorului subcontractorilor şi extrasul Revisal
  • Balanţa de verificare, bilanţul şi declaraţiile fiscale 100, 112, 300, 394, jurnalul vânzare, jurnalul cumpărare, registrul de casă pentru beneficiar şi constructor
  • Contractul încheiat cu contabilul societăţii
  • Contractul încheiat cu proiectantul

În primul rând trebuie menţionat că poliţiei i s-au retras competenţele de verificare fiscală prin apariţia Gărzii Financiare, înlocuită apoi de DGAF. Da, citind solicitarea îţi dai seama de incompetenţă, fiind repetate şi de trei ori aceleaşi solicitări, sau de violarea secretului profesional, prin care informaţii cu privire la clienţi, preţuri, mod de negociere sunt furate în numele legii. Poliţia are competenţe cu privire la aspectele penale, iar RAZIA nu poate fi efectuată în afara competenţelor date de Legea 218/2002.

Poliţia nu a consemnat controlul în registrul de control al firmei, cu încălcarea art 3 din Legea 252/2003:
(1) Contribuabilii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) au obligaţia de a prezenta organelor de control registrul unic de control.
(2) Organele de control au obligaţia de a consemna în registru, înaintea începerii controlului, următoarele elemente: numele şi prenumele persoanelor împuternicite de a efectua controlul, unitatea de care aparţin, numărul legitimatiei de control, numărul şi data delegaţiei/ordinului de deplasare, obiectivele controlului, perioada controlului, perioada controlată, precum şi temeiul legal în baza căruia se efectuează controlul.
(3) Organele de control prevăzute la art. 2 sunt obligate ca înainte de începerea acţiunii de control sa consulte actele de control încheiate anterior, care au legatura cu domeniul lor de activitate, pentru a cunoaşte constatările făcute, măsurile stabilite şi stadiul îndeplinirii lor.
(4) Controlul se poate desfasura numai după consemnarea în registrul unic de control a datelor prevăzute la alin. (2).
(5) În situaţia neprezentarii registrului unic de control, verificarea se efectuează, iar cauzele neprezentarii se consemnează în actul de control.

Procesul verbal nu are număr, este efectuat în executarea „atribuţiilor de serviciu”, facut cu „declinarea calităţii, competenţei şi scopului.” Modelul “STAS” al procesului verbal duce la o investigare aprofundată. DEX defineşte:

  • Declinarea = Nerecunoaștere a competenței cuiva sau a compatibilității a ceva, sau
  • Declinare de competență = trimitere a unei pricini spre soluționare la organul de jurisdicție competent de către organul sesizat cu soluționarea ei, care constată incompetența sa

Şi pentru a clarifica actele ECHIPEI am decis să verific şi competenţele date de LEGE poliţiei aşa cum sunt detaliate mai jos:

Atribuţiile Poliţiei Locale sunt stabilite prin Legea 155/2010, intrată în vigoare în 1 ianuarie 2011. Potrivit actului normativ citat, „Poliţia Locală se înfiinţează în scopul exercitării atribuţiilor privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, în următoarele domenii”. În mod concret, poliţiştii locali au atribuţii în:

Disciplina în construcţii şi afişajul stradal. Printre atribuţiile poliţiştilor locali în acest domeniu se numără efectuarea unor controale pentru: identificarea lucrărilor de construcţii executate fără autorizaţie de construire sau desfiinţare, după caz, inclusiv a construcţiilor cu caracter provizoriu; identificarea persoanelor care nu respectă autorizaţia de executare a lucrărilor de reparaţii a părţii carosabile şi pietonale; a verifica respectarea normelor legale privind afişajul publicitar, afişajul electoral şi orice altă formă de afişaj/reclamă, inclusiv cele referitoare la amplasarea firmei la locul de desfăşurare a activităţii economice.

Protecţia mediului. În acest domeniu, Poliţia Locală controlează respectarea prevederilor legale privind condiţiile de ridicare, transport şi depozitare a deşeurilor menajere şi industriale; sesizează autorităţilor şi instituţiilor publice competente cazurile de nerespectare a normelor legale privind nivelul de poluare, inclusiv fonică. De asemenea, Poliţia Locală verifică asigurarea salubrizării străzilor, a căilor de acces, a zonelor verzi, a rigolelor, îndepărtarea zăpezii şi a gheţii de pe căile de acces, dezinsecţia şi deratizarea imobilelor.

Activitate comercială. Şi în acest domeniu poliţiştii locali au atribuţii sporite, având posibilitatea să verifice modul de respectare a legii în derularea activităţilor comerciale.

Legea 218/2002
Art. 26
(1) Poliția Română are următoarele atribuții principale:

  1. culege informații în vederea cunoașterii, prevenirii și combaterii infracțiunilor, precum și a altor fapte ilicite;
  2. realizează activități de prevenire și combatere a corupției, a criminalității economico-financiare, a celei transfrontaliere, a infracțiunii în domeniul informaticii și a crimei organizate;
  3. desfășoară, potrivit competenței, activități pentru constatarea faptelor penale și efectuează cercetări în legătură cu acestea;
  4. constată contravenții și aplică sancțiuni contravenționale, potrivit legii;
  5. acordă sprijin, potrivit legii, autorităților administrației publice centrale și locale în vederea desfășurării activității acestora;

Art. 27
(1) Ministrul afacerilor interne, cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnează polițiști care au calitatea de organe de cercetare ale poliției judiciare.

Pe site-ul DGPMB SERVICIULUI DE INVESTIGARE A CRIMINALITĂŢII ECONOMICE mai apar, fără a se indica Legea, următoarele atribuţii:

  • Efectuarea de acte premergătoare în baza actelor normative în vigoare cu privire la cereri ori reclamații ce au ca obiect încălcările de lege în domeniul economico-financiar sau bancar și soluționarea acestora în baza materialului probator administrat;
  • Efectuarea actelor de cercetare penală în dosarele penale ca au ca obiect criiminalitatea economică;
  • Realizează actele de urmărire penală stabilite de către procuror prin rezoluție de delegare date în dosarele al căror obiect îl constituie fapte penale de competența exclusivă a acestuia (faptele de corupție, cele asimilate la infracțiunile de corupție și cele în legătură directă cu infracțiunile de corupție);
  • Verifică informațiile obținute prin mijloace proprii în  procesul muncii, precum si cele primite de la alte structuri informative cu care cooperează sau colaborează, în vederea prevenirii și combaterii criminalității economice, dispunând în funcție de rezultatul verificărilor măsurii legale ce se impun;
  • In vederea cunoașterii evoluției  fenomenului infracțional din domenii,  linii de muncă și medii de interes polițienesc, organizează și realizează activitatea de  culegere a informațiilor pentru asigurarea prevenirii și descoperirii  infracțiunilor, respectiv identificarea mijloacelor de probă în dosare penale;

Ma întreb, câtă legalitate au aceste razii, într-un domeniu cu risc fiscal inexistent?

Nefiind important răspunsul, rămân la concluzia că trebuia sunat la 112, cu solicitarea încheierii unui proces verbal, făcută plângere penală unor impostori ce nu au competenţă legală de control fiscal, într-o activitate ce are risc fiscal ZERO şi acţionarea în instanţă a poliţiei.

PS
Avocatul a fost la Poliţie să întrebe dacă există o sesizare sau un dosar în curs. Poliţistul a răspuns nu, apoi cu nonşalanţă că dacă nu există o să se sesizeze pentru evaziune fiscală şi spălare de bani şi vor solicita procurorului să deschidă un dosar…

Ne aflăm în stadiul edificării unei construcţii în faza de achiziţii şi construire, fără vânzări deci cu 3 elemente: achiziţii – jurnal de cumpărări, jurnal de casă/bancă, împrumuturi/finanţări. Parcă în Codul de procedură penală era despre aflarea adevărului!!!  Avocatul a precizat că ISC, ITM şi DGAF nu au încheiat procese verbale de constatare, riscul fiscal fiind ZERO. Apoi, pe un ton enigmatic, polițistul a spus că Asociaţia este de altă părere şi vor bloca construcţiile notând dosarul de cercetare în cartea funciară, deci nimeni nu mai vinde. Adică ”statul parallel” va da vina pe guvern sau administraţia locală…

Expert contabil Daniel Udrescu
CABINET UDRESCU


Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Au fost scrise până acum 4 de comentarii cu privire la articolul “Razia. O poveste mult prea reală”

    • Multumesc pentru amabilitate Dle Kurtyan. Simpatic si dragut ca de obicei. In viata pamanteana este ceva care va multumeste sau trebuie sa mergem toti pe planeta Dvoastra sa fim perfecti?

      Am scris pentru ca mi se pare ireal ca un politist sa solicite unui avocat sa aduca toate actele in original, sa le depuna la registratura, fara sa i se aduca la cunostinta un numar de dosar sau o solicitare scrisa (nu ca le-ar fi dat). Este un abuz. Si despre asta este articolul, pentru ca nu s-a intamplat o singura data, ci este o practica prin care contribuabilii sunt umiliti, avocatii sunt umiliti, expertii sunt umiliti de autoritatea publica.

    • Competentele mele vin din experienta combinate cu multa munca. Nu-mi este usor sa am 6 razii concomitent si sa blochez activitatea firmei cu pregatit dosare si facut copii pentru institutii birocratice, asistand avocatii.

      MODERAT

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Irina Maria STANCU


Oana ISPAS


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan