ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Caracterul concursual al procedurii insolvenței

27.10.2018 | Alin-Ioan AXENTE
Abonare newsletter
Alin-Ioan Axente

Alin-Ioan Axente

Părerea mea este că acest text al art. 143 din Ordonanța nr. 88/2018 își va dovedi utilitatea cu timpul. Așa cum a fost el edictat, momentan este impropriu. Este impropriu, pentru că este imperfect, pentru că nu ne dă o procedură până la capăt, pentru că nu ne spune asupra căror bunuri putem să facem executarea silită. Puteam să avem o definire chiar și sub acest aspect.

Există situații, și nu singulare. De exemplu, avem aspecte chiar subiective, uneori chiar și judecătorul sindic se amorezează de debitoul nostru în insolvență și îi vine foarte greu sa pronunte falimentul, după ce i-a dat multiple șanse. Administratorul judiciar spune: ”S-ar putea, totuși, să se redreseze și să aibă un impact social această redresare. De ce să-l conduc eu spre faliment, deși are restanțe foarte mari către creditori curenți?” Pot să înțeleg și această psihologie a judecătorului. Bun, și atunci ce facem? Creditorul face cerere de trecere la faliment, dar această cerere se prorogă, se mai face câte o cerere de intervenție, apoi un apel la respingerea cererii de intervenție și ajungi la un an și jumătate, fără să ai o cerere de trecere la faliment soluționată. Ceea ce este nefiresc. Și atunci textul nu înseamnă neapărat că a fost introdus pentru a fi utilizat, ci este acel „Bau Bau” din procedură, care va determina debitorul și administratorul judiciar să facă demersuri pentru plata, nu la zi, la 60 de zile de la scadență a titlului executoriu.

Atunci va veni creditorul și va avea acest debușeu, să poată să iasă din procedură, pentru că, până la urmă, ce ne-a adus în această situație? Ne-a adus blocajul în această situație. Că dacă tot vorbim despre caracterul concursual al procedurii, toți creditorii – și cei anteriori și cei curenți – trebuie să aibă o vizibilitate a pasivului, inclusiv asupra pasivului curent, pentru că nu este vorba doar de creditorul care este plătit sau este neplătit.

Țin minte că am avut o speță – am ieșit din ea între timp -, după 5-6 ani de observație, aveam o debitoare care și-a propus plan de reorganizare, iar pasivul acumulat – nespus în niciun raport de activitate, dar văzut în bilanțurile de la ANAF – era de 21 de milioane de lei. Activul era undeva la 7 milioane de lei. Din ce ar fi plătit doar creanțele curente?

Avocat Alin-Ioan Axente
Partner AVRAM LAW

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii ”Modificările legii insolvenței. Revoluție sau involuție?”, ediția 219organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week