Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

ICCJ. Grup infracțional organizat
30.10.2018 | Andreea COMAN

JURIDICE - In Law We Trust
Andreea Coman

Andreea Coman

Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus condamnarea inculpaților sub aspectul săvârșirii infracțiunii de grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. 1 și 3 Cod penal, reținând în esență următoarele:

„În mod corect a constatat instanța de fond că repartizarea rolurilor în cadrul grupului infracțional s-a făcut în funcție de abilitățile specifice. (…). Din analiza probatoriului administrat rezultă că săvârșirea infracțiunilor pentru care sunt de condamnat inculpații a presupus o anumită organizare, o coordonare de atribuții, o interdependență și ritmicitate a actelor ilicite și alăturarea eforturilor într-un consens ilicit neechivoc, pentru o durată suficientă pentru a imprima stabilitate și durabilitate grupului, în vederea realizării unor scopuri infracționale comune.

Astfel, instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile art. 367 alin. (6) C. proc. pen. care definește grupul infracțional organizat ca grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni.

Pe teritoriul României au acționat cei trei inculpați, aflați în legătură în mod constant cu alte persoane aflate pe teritoriul altor state – „doamna”, „cel deștept”, „regele” și „religiosul cu zăpadă” și care le transmiteau instrucțiuni sau erau informate cu privire la activitățile inculpaților. Chiar în condițiile în care identitatea acestor persoane nu a putut fi stabilită cu certitudine, instanța de fond a apreciat corect că sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii întrucât, pe de o parte, textul de lege nu impune identificarea tuturor membrilor, iar în cauză a fost dovedită implicarea a cel puțin trei persoane, identificate în persoana celor trei inculpați, numărul minim necesar pentru existența acestei infracțiuni.” (Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Penală, Decizia nr. 416/A/2016)

Avocat Andreea Coman
Senior Associate SĂVESCU & ASOCIAŢII



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.