Secţiuni » Avocaţi
Avocaţi (UNBR, INPPA şi barouri)
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Avocați Dreptul proprietatii intelectuale Opinii SELECTED
9 comentarii

Scurte considerații cu privire la dreptul de autor asupra operelor avocaților

16 octombrie 2018 | Nicoleta BOBOC
Nicoleta Boboc

Nicoleta
Boboc

Necesitatea scurtei analize de față s-a născut în urma nevoii unei corecte înțelegeri a relației contractuale dintre un avocat (pledant) și clientul său, din perspectiva amândurora, pentru o bună derulare a relației profesionale și o corectă protecție a drepturilor fiecăruia.

Ipoteza normală a derulării unei relații contractuale dintre avocatul pledant și client este aceea a încheierii unui contract de asistență juridică, în baza căruia avocatul se obligă să redacteze toate actele de procedură necesare în cauză și să asigure reprezentarea clientului în instanță. Pentru activitatea sa profesională, avocatul are dreptul la onorariu, ce se plătește de client în condițiile stabilite prin contractul de asistență juridică.

Situația care a născut această analiză are în vedere ipoteza în care avocatul redactează, într-o manieră originală, actele de procedură necesare susținerii cauzei în interesul clientul său, inclusiv și în special concluziile scrise finale, iar pentru activitatea profesională a avocatului, clientul a plătit onorariul conform bunei reguli, imediat ulterior semnării contractului de asistență juridică. Pentru calea de atac, însă, din rațiuni financiare să spunem, clientul dorește să redacteze singur calea de atac respectivă, sens în care copiază în integralitate și semnează, cu mici amendamente de formă, lucrarea anterioară a avocatului, anume concluziile scrise finale. Clientul consideră că este îndreptățit să facă acest lucru, față de faptul că a plătit onorariul pentru serviciile prestate de avocatul său. Nu ne referim aici la succesul unei astfel de căi de atac, formulate pe structura unor concluzii scrise, căci acest risc este al clientului.

Se pot naște cel puțin câteva întrebări în legătură cu situația prezentată, ale căror răspunsuri să încerce să contureze măcar o variantă de înțelegere.

1. Sunt lucrările scrise sau pledoariile avocaților, protejate de Legea nr. 8/1996?

2. Onorariul plătit de client pentru activitatea profesională a avocatului reprezintă prețul unei cesiuni pentru dreptul de folosire a operei? Copierea operei avocatului reprezintă, deci, o utilizare autorizată sau reprezintă un plagiat?

Evenimente juridice

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

1. Printre categoriile de opere protejate, dispozițiile art. 7 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor enumeră și „a) scrierile literare și publicistice, conferințele, predicile, pledoariile, prelegerile și orice alte opere scrise sau orale, precum și programele pentru calculator.

Pentru obținerea protecției, opera trebuie să fie originală, de creație intelectuală, în domeniile literar, artistic sau științific, oricare ar fi modalitatea de creație, modul sau forma de exprimare și independent de valoarea și destinația lor. Trebuie amintite și dispozițiile art. 9 din Legea nr. 8/1996, potrivit cărora ideile, teoriile, conceptele nu pot beneficia de protecția legală a dreptului de autor.

Este fără îndoială că activitatea unui avocat implică muncă de creație, sau, cel puțin, așa ar trebui să fie. Aceasta înseamnă, pe de o parte, că aceleași argumente juridice/faptice sau de orice altă natură să poată fi exprimate diferit de avocați diferiți. Pe de altă parte, activitatea de creație în munca unui avocat înseamnă că lucrările scrise sau pledoariile orale ale acestuia ar trebui să conțină o parte tehnică, care să argumenteze cauza respectivă din punct de vedere strict juridic, însă și o parte argumentativă, altfel decât prin invocarea și citarea unor texte legale. Partea liber argumentativă din conținutul lucrării avocatului, modalitatea de expunere, maniera de coroborare a principiilor, teoriilor și argumentelor invocate, dacă sunt originale, sunt protejate de dreptul de autor. Dreptul de autor protejează, așadar, expresia ideilor, iar nu ideile în sine. A nega caracterul creativ al activității avocatului, acolo unde este cazul bineînțeles, semnifică a nega o parte a esenței acestei profesii.

Dacă lucrurile sunt mai ușor de acceptat ca fiind astfel în ce privește protejarea operei avocaților, lucrurile diferă când este vorba despre semnificația și limitele acestei protecții. Confuzia derivă din simplul fapt că serviciile avocațiale de asistență juridică și reprezentare, printre care se regăsește și activitatea de creație, de concepere a unei pledoarii sau a unor concluzii scrise, sunt plătite de client, acesta plătind onorariul potrivit contractului de asistență juridică.

2. Asistența juridică este un serviciu efectuat de avocat, în temeiul 29 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Discuția privind existența sau nu a unei opere a avocatului protejată prin dreptul de autor se suprapune peste serviciul de asistență juridică, fiind două chestiuni distincte.

Astfel, onorariul remunerează activitatea profesională a avocatului, constând în serviciul avocațial de asistență juridică și/sau reprezentare a clientului, potrivit art. 30 din Legea nr. 51/1995. Onorariul nu reprezintă remunerația cuvenită în temeiul unui contract de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor aparținând avocatului, potrivit art. 44 din Legea nr. 8/1996.

Este adevărat că nu este deloc uzual ca în relația dintre un client și avocatul său să se tranșeze și acest aspect, anume protejarea operei avocatului și remunerarea suplimentară a acestuia pentru a ceda drepturile de folosire a lucrărilor sale. Este clar în același timp că clientul beneficiază de lucrările avocatului, prin faptul că acestea rămân la dosar și după încetarea contractului de asistentă juridică. Aceasta nu are însă semnificația că clientul ar putea beneficia de operele avocatului său altfel decât prin existența acestora la dosar și puterea acestora de a convinge judecătorul, anume prin însușirea tale quale a acestor opere, prin copierea fidelă a acestora în același dosar sau în alte dosare.

În concret, fără acordul explicit al avocatului autor al unei opere, de a permite copierea fidelă a modalității sale proprii de expunere a unei argumentații, apreciez că clientul comite un plagiat. Același plagiat îl comite și colegul avocat care preia dosarul și care înțelege să redacteze propriile sale acte de procedură prin copierea fidelă a pagini întregi de argumentație a avocatului inițial. Aș merge mai departe și as spune că același plagiat îl comite și judecătorul care, în locul propriei argumentații din cuprinsul unei hotărâri, copiază paragrafe întregi fidele din pozițiile părților din dosar. Același plagiat îl comite și instanța superioară care, în locul propriei sale argumentații, copiază discret paginile colegului său judecător de la instanța inferioară. Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că în astfel de cazuri se impune rejudecarea cauzei, ceea ce lămurește lucrurile pe plan procedural, anume că instanța nu și-a spus propria părere și astfel nu se poate exercita controlul judiciar.

La baza acestor situații însă, se află o încălcare a drepturilor patrimoniale de autor ale unei părți, ale unui avocat, ale unui judecător, protejate prin dreptul de autor, care, cel mai probabil de fiecare dată, rămân fără niciun fel de urmări. În vremuri în care proprietatea intelectuală este tot mai amplu protejată la nivelul statelor, în orice formă de exprimare a sa, produsul activității creative a celor care apără proprietatea intelectuală a altora, este frecvent încălcat.

Avocat Nicoleta Boboc
BOBOC ȘI PARTENERII

Citeşte mai mult despre , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership