Achiziţii publiceAfaceri transfrontaliereArbitrajAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiContencios administrativContravenţiiCorporateCyberlawData protectionDrept civilDrept comercialDrept constituţionalDrept penalDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiDreptul UEEnergieExecutare silităFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăLITIGIIMedia & publicitateMedierePiaţa de capitalProcedură civilăProprietate intelectualăProtecţia consumatorilorProtecţia mediuluiTelecom
 
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

Print Friendly, PDF & Email

RIL admis. Natura excepției necompetenţei materiale a secţiei/completului specializat

17.10.2018 | Andrei PAP
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 16 octombrie 2018, a fost publicată Decizia nr. 17/2018 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava privind interpretarea dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2) și (3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în sensul de a stabili dacă necompetența materială procesuală a secției/completului specializat este o excepție de ordine publică sau privată.

1. Obiectul recursului în interesul legii

Recursul în interesul legii vizează interpretarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2) și (3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în sensul de a stabili dacă necompetența materială procesuală a secției/completului specializat este o excepție de ordine publică sau privată.

2. Practica instanţelor de judecată

Instanțele judecătorești au interpretat și aplicat în mod diferit normele legale care reglementează competența materială procesuală a secției/completului specializat. Astfel:

a) Potrivit primei opinii, se are în vedere că dispozițiile art. 35 alin. (2) și ale art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt nu doar norme de organizare, ci și norme de competență, respectiv norme de competență material- procesuală, reglementând competența unei secții sau a alteia (respectiv a unui complet specializat) de la nivelul unei instanțe (în sens funcțional, adică – judecătorie, tribunal, curte de apel), în funcție de natura litigiului dedus judecății.

Prin urmare, dacă la nivelul instanței există o secție sau un complet specializat într-o anumită materie, un litigiu de o anumită natură trebuie repartizat la secția (sau completul specializat) corespunzătoare naturii litigiului dedus judecății. Problema repartizării între secțiile unei instanțe nu este una administrativă. Dimpotrivă, fiecare complet de judecată, atunci când este învestit cu soluționarea unei cauze, este obligat să își examineze propria competență și să acționeze în consecință.

Așadar, competența materială (fără a distinge între cele două tipuri, funcțională sau procesuală) este una de ordine publică, fiind reglementată prin norme imperative, cu caracter absolut, interesul stabilirii acestora fiind dat de asigurarea principiului specializării, menținerea unui volum de muncă echilibrat între instanțe și în cadrul acestora, între judecători, astfel încât trebuie respectate și ocrotite inclusiv prin recunoașterea beneficiului invocării excepției necompetenței materiale procesuale atât din oficiu, de către instanță, cât și de către părți (inclusiv de reclamantul care a înțeles să sesizeze instanța, iar nu secția sau completul specializat, reclamant căruia nu îi pot fi imputabile eventualele erori de calificare ori de repartizare), atât în procedura reglementată de art. 200 din Codul de procedură civilă, cât și la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, conform art. 130 și 131 din Codul de procedură civilă.

În caz contrar, s-ar ajunge la judecarea cauzelor civile de către completuri specializate în materie penală și invers, ceea ce nu poate fi primit.

Această soluție a fost îmbrățișată de Curtea de Apel Constanța, Tribunalul Constanța, Tribunalul Tulcea, Curtea de Apel Galați, Secția I civilă a Tribunalului Galați, Tribunalul Vrancea, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel Cluj – Secțiile I și a II-a civile, respectiv Secția de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Târgu Mureș, Tribunalul Specializat Mureș, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă, Tribunalul Argeș – Secția civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă (Decizia nr. 720 din 9 mai 2017).

b) Într-o a doua opinie, s-a arătat că potrivit art. 129 și 130 din Codul de procedură civilă numai necompetența materială funcțională este de ordine publică („când procesul este de competența unei instanțe de alt grad”). Per a contrario, conform art. 129 alin. (3) din Codul procedură civilă, necompetența materială procesuală (a secțiilor sau completurilor specializate) este de ordine privată.

Aceasta înseamnă că poate fi invocată în condițiile art. 130 alin. (3) din Codul de procedură civilă, respectiv doar de către pârât, prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, alin. (4) al aceluiași articol opunându-se expres ca aceasta să poată fi invocată de reclamant.

În ceea ce privește instanța de judecată, s-a apreciat că verificarea competenței de către aceasta la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, în conformitate cu prevederile art. 131 și 132 din Codul de procedură civilă, trebuie să se realizeze numai în condițiile și cu respectarea prevederilor art. 130 din actul normativ anterior menționat. Așadar, necompetența materială procesuală a secției/completului specializat, fiind de ordine privată, nu va putea fi invocată din oficiu de către instanță decât în cadrul procedurii de verificare și regularizare a cererii, în condițiile art. 200 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost modificat prin Legea nr. 138/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe [art. 200 alin. (2) reprezintă o excepție în ceea ce privește regulile de invocare din art. 130 alin. (3), necompetența materială procesuală păstrându-și caracterul privat].

Această soluție a fost adoptată de Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Galați – Secția a II-a civilă, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă, respectiv secția de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Cluj – complete specializate în litigii de muncă și asigurări sociale (Decizia nr. 125/A/2018), Tribunalul Hunedoara, Tribunalul Sibiu – Secția de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Vâlcea, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă (Decizia nr. 274 din 14.02.2017).

c) În cadrul întâlnirii reprezentanților Consiliului Superior al Magistraturii cu președinții secțiilor civile ale curților de apel și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost agreată soluția expusă în opinia Institutului Național al Magistraturii, în sensul că este un caz de necompetență de ordine publică, apreciindu-se că verificarea competenței prevăzute de art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă va fi făcută din oficiu și cu prioritate față de cerințele prevăzute de art. 194-197 din același act normativ, deci chiar înainte de a proceda la verificarea cererii de chemare în judecată (http://www.inm-lex.ro/fisiere/d-1713/Minuta întâlnire președinte secții civile Bacău iunie 2016/pct. 69 pdf).

3. Opinia Colegiului de conducere al Curții de Apel Suceava

Titularul sesizării nu a exprimat un punct de vedere cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentului recurs în interesul legii. Însă, din cuprinsul sesizării rezultă că la Curtea de Apel Suceava a fost adoptată cea de-a doua opinie, potrivit căreia necompetența materială procesuală (a secțiilor sau completurilor specializate) este de ordine privată.

4. Opinia procurorului general al PÎCCJ

Prin punctul de vedere înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 16 iulie 2018, rezumând cele două orientări jurisprudențiale conturate în practica instanțelor naționale, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2) și (3), art. 131, art. 136 alin. (1) și art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă, necompetența materială procesuală a secției/completului specializat este de ordine publică.

În susținerea acestui punct de vedere, s-a arătat că specializarea instanțelor nu este o chestiune de ordine privată, ci o problemă de organizare și administrare a justiției asupra căreia este chemat să vegheze judecătorul cauzei, iar normele prin care se stabilesc secțiile ori completurile specializate sunt norme de organizare judecătorească, cu caracter de ordine publică.

5. Soluţia ÎCCJ

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului în interesul legii, pronunţând următoarea soluţie:

„Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2) și (3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (2) și art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, necompetența materială procesuală a secției/completului specializat este de ordine publică.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 septembrie 2018.”

Andrei Pap
Avocat colaborator SVS & PARTNERS


Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Irina Maria STANCU


Oana ISPAS


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan

No announcement available or all announcement expired.