ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Contractul-cadru de furnizare de servicii medicale – mai degrabă un fenomen al naturii decât unul juridic…

18.10.2018 | Doru COSTEA
Newsletter
Instagram
Facebook
Doru Costea

Doru Costea

Echivocul în forme e sămânţa fertilă a abuzului în fond.” 
Prof. Ioan Tanoviceanu

Dacă vrei să accesaţi semnificaţia practică a enunţului de mai sus, făcut de ilustrul profesor de drept penal Ioan Tanoviceanu, nimic mai simplu: încercaţi să descâlciţi legislaţia privitoare la Contractul – cadru de furnizare de servicii medicale.

Ne vom opri, aici, doar asupra dimensiunii juridice a Contractului – cadru (anexa 2 a H.G. nr. 140/2018, respectiv anexa 3 în Ordinul comun M.S. şi CNAS nr. 397/836/2018/27.03.2018).

Avem în vedere, în mod special, văditul dezechilibru contractual, în favoarea Casei, dezechilibru cu consecinţe asupra activităţii furnizorilor de servicii medicale şi, în ultimă instanţă, asupra asiguraţilor.

I. O primă curiozitate juridică: contractul impus ca „model” (?!)

De observat faptul că atât în textul Hotărârii de Guvern[1] nr. 140/2018, cât şi în textul Ordinului comun al Ministrului Sănătăţii şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 397/836/2018/27.03.2018 [2] prin care sunt aprobate normele metodologice de punere în aplicare a acestui H.G., legiuitorul, referindu-se la Contractul-cadru, o face într-o terminologie care duce cu gândul la un contract de adeziune, respectiv: se aprobă Contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale (…) pentru anii 2018–2019”.

Mai jos, în anexa 2 a H.G. nr. 140/2018, Contractul-cadru este prezentat ca fiind „model’’, de unde deducem că el conţine clauzele obligatorii, urmând ca în urma negocierilor dintre furnizorii de servicii şi Casele de Asigurări de Sănătate Județene[3], a Municipiului Bucureşti[4] şi a OPSNAJ[5], să rezulte particularizări ale acestuia prin completare cu detaliile specifice fiecărui furnizor de servicii medicale.

În realitate, însă, odată emis Ordinul comun al Ministrului Sănătăţii şi al CNAS nr. 397/836/2018/27.03.2018, contractele sunt prezentate în teritoriu ca fiind adevărate legi ale naturii, mai degrabă, decât acte juridice, în speţă contracte.

Întru totul de acord cu faptul că este necesară instituirea unor clauze obligatorii, dar de aici şi până la a exclude negocierea, în sensul pozitiv, fecund, fertil, al acesteia, e cale lungă. De notat că rezultanța negocierii este îmbunătăţirea cadrului legal în care se desfăşoară actul medical şi, prin urmare, ca o consecinţă deloc neglijabilă, îmbunătăţirea calităţii acestuia în beneficiul asiguraţilor.

Trebuie să o spunem limpede: Contractul-cadru prevăzut la anexa 2 în H.G. nr. 140/2018, şi respectiv anexa 3 în Ordinul comun M.S. şi CNAS nr. 397/836/2018/27.03.2018 nu este, esenţialmente, negociat.

Când spunem asta, avem în vedere văditul dezechilibru contractual în favoarea Casei.

În treacăt notăm că, în cuprinsul „modelului” de Contract-cadru, prevăzut la anexa 2 din H.G. nr. 140/2018, sunt enunţate (la secţiunea a 7-a, art. 17-20) sancţiunile, condiţiile de reziliere, încetare şi suspendare a contractelor de furnizare de servicii medicale, dar nu se face nicio menţiune privitoare la condiţiile de modificare a Contractului-cadru, împrejurare ce denotă poziţia de forţă a legiuitorului în raporturile contractuale, cu excluderea opţiunii furnizorului de servicii medicale.

Este adevărat că “modelul” de Contract-cadru propus de anexa 3 din Ordinul comun al M.S. şi CNAS nr. 397/836/2018/27.03.2018, repară întrucâtva această inadvertenţă, în sensul în care la art. 21 este prevăzută posibilitatea modificării “(…) prin negociere şi acord bilateral, la iniţiativa oricărei părţi contractante [6] (…)”.

Doar că, în realitate, între intenţii şi practică distanţa este uriaşă, contractele fiind “comunicate” furnizorilor de servicii medicale, fără şansa unui dialog contractual real, aceştia luând act de el cu resemnarea cu care constată o calamitate naturală.

Plata serviciilor furnizate este pârghia de care Casele abuzează fără vreo restricţie juridică notabilă.

II. O altă consecinţă concretă a dezechilibrului contractual evocat mai sus se constată în practică în privinţa Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate[7], platformă gestionată de CNAS.

Nu există în textul Contractului-cadru propus ca “model” de H.G. nr. 140/2018 la anexa 2 şi de Ordinul comun M.S. şi CNAS nr. 397/836/2018/27.03.2018 la anexa 3, nicio clauză clară care să oblige, in terminis, CNAS, la menţinerea în stare de funcţionare a PIAS.

Textul ce conţine obligaţiile Casei evită constant orice referire expresă la gestiunea de către aceasta a platformei informatice, ca şi cum ea ar funcţiona de la sine.

În schimb, abundă exigenţele şi sancţiunile la care sunt supuşi furnizorii de servicii medicale, pentru neconformităţi legate de procedurile de lucru, termenele de raportare în formatul electronic solicitat etc.

Un singur articol (la art. 6 litera p) [8] face, tangenţial, referire la obligaţia Casei de a actualiza, în format electronic, în Sistemul Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate [9] (componentă PIAS), lista persoanelor asigurate.

Pentru recăpătarea echilibrului contractual, dat fiind faptul că această platformă informatică este administrată/gestionată de CNAS, ar trebui stipulate clauze concrete prin care Casa să fie ţinută responsabilă pentru menţinerea ca funcţională a platformei, cu toate consecinţele ce decurg din nerespectarea acestei obligaţii.

Cu aceste consecinţe, multiple, se luptă în practică mai toţi furnizorii de servicii medicale, ele sunt cunoscute, nu vom insista asupra lor. (decontări, inadvertenţe categorie asigurat etc.)

În mod normal, pentru asigurarea echilibrului contractual despre care vorbeam mai sus, sunt necesare clauze limpezi în care să se stipuleze că:

– Nu sunt imputabile medicului, erorile în privinţa datelor asiguratului, a statutului sau categoriei acestuia, dacă datele eronate au fost furnizate de SIUI la momentul interogării de către medic;

– Casa este responsabilă de toate consecinţele (în mod special fiscale/de decontare) ce decurg din aceste erori. Medicul nu este obligat decât să indice conformitatea dintre prescripţie şi datele furnizate de SIUI. Din acel moment, Casa răspunde pentru inadvertenţe (eventual, se poate îndrepta direct împotriva asiguratului, prin intermediul ANAF, entitate care, câtă vreme colectează CAS-urile, ar putea îndeplini cu succes şi rolul de colector al sumelor decontate nejustificat).

– Furnizorii de servicii medicale ar trebui să stabilească de comun acord, în relaţia cu Casa, un set de criterii utilizabile în cuantificarea daunelor provocate de nefuncţionarea platformei informatice, astfel încât aceste criterii să poată fi introduse în Contractul-cadru.

Există un text (art. 11 din Contractul-cadru) care prevede că “pentru neîndeplinirea relaţiilor contractuale, partea în culpă datorează celeilalte părţi, daune interese’’. Doar că, în această formulare, este necesară intervenţia instanţei de judecată, motiv pentru care ar fi de preferat ca ele să fie incluse cu titlu de clauză penală evitându-se astfel, pe cât posibil, timpul pierdut în instanţe.

III. O modificare esenţială ar fi reprezentată de stipularea în Contractul-cadru, a obligaţiei de instituire a unei monitorizări independente a funcţionării PIAS.

Furnizorii de servicii medicale (eventual în colaborare cu asociaţiile de pacienţi) ar trebui să oblige Casa la implementarea unui sistem independent de monitorizare permanentă a funcţionarii PIAS, sistem care să fie introdus în Contractul-cadru, şi, astfel, să devină opozabil Casei.

Desigur, ştim că există diverse sisteme private de monitorizare a funcţionării PIAS, din păcate, rezultatele acestei monitorizări nu sunt opozabile Casei.

Instituirea unui entităţi independente, de monitorizare a PIAS, agreată de părţi şi inclusă ca atare în Contractul-cadru (prin acelaşi Ordin comun al M.S. şi CNAS) reprezintă singura soluţie pe care o vedem viabilă pentru eliminarea abuzurilor în relația dintre Casă si furnizorii de servicii medicale.

Desigur, toate acestea presupun o acţiune convergentă, fermă, a entităţilor reprezentative ale furnizorilor de servicii medicale (Colegiul medicilor, federaţii patronale, asociaţii medicale etc.), astfel încât negocierea să capete substanţă, devenind fond şi nu formă.

O consecinţă necesară a nemulţumirii trebuie să fie solidaritatea celor nemulţumiţi.

E un parcurs pe care l-am dori străbătut cât mai curând.

Aşa cum scriam undeva, în fiecare din noi zace un drum pe care nu am avut curajul să păşim.

Încă…


[1] Denumită în cele ce urmează ”H.G.”
[2] Denumită în cele ce urmează ”Ordinul comun M.S. și CNAS”.
[3] 4, 5 Denumite în cele ce urmează ”Casa”.
[6] Art. 21 : Prezentul contract se poate modifica prin negociere şi acord bilateral, la iniţiativa oricărei părţi contractante, sub rezerva notificării scrise a intenţiei de modificare şi a propunerilor de modificare cu cel puţin…… zile înaintea datei de la care se doreşte modificarea.
Modificarea se face printr-un act adiţional semnat de ambele părţi şi este anexă a acestui contract.
[7] Denumită în cele ce urmează ”PIAS”.
[8] Art. 6 din Ordinul comun MS şi CNAS nr. 397/836/2018/27.03.2018 : (…) p) să actualizeze în format electronic – SIUI, la începutul contractului anual, lista persoanelor asigurate înscrise pe listă, iar lunar, în vederea actualizării listelor proprii, să actualizeze în format electronic – SIUI lista cu persoanele care nu mai îndeplinesc condiţiile de asigurat şi persoanele nou-asigurate intrate pe listă, în condiţiile legii.
[9] Denumit în cele ce urmează ”SIUI”.


Avocat dr. Doru Costea

Newsletter
Instagram
Facebook

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate