JURIDICE SELECTED
 
Print Friendly, PDF & Email

Somilaka cel sărac (Panciatantra)
29.10.2018 | Ana Maria ANTONOVICI


Ana-Maria Antonovici

Ana-Maria Antonovici

« povestea anterioară

Într-un târg locuia odată un postăvar cu numele Somilaka. Acesta lucra haine care ar fi stat bine și unui rege, croite din felurite stofe colorate. Însă, deși avea o deosebită iscusință în a lucra fel de fel de stofe, nu putea cu nici un chip să strângă avere, ci numai atât cât îi trebuia ca să se hrănească și să se îmbrace. Pe când ceilalți postăvari din târg, deși se pricepeau să lucreze numai haine proaste, deveneau foarte bogați. Atunci el zise nevestei sale:
– Draga mea, privește la postăvarii aceștia care fac stofe grosolane; cât bănet și cât aur au ei! De aceea nu mai pot să sufăr locul acesta. Mă duc în altă parte să fac avere.
– Scumpul meu, zise ea, greșit se spune că cei care se duc aiurea se îmbogățesc, iar cei care rămân în țara lor, nu. Doar se spune:
Până și faptul că păsările se înnalță în văzduh sau se coboară la pământ, le e dat de soartă. Nimic nu se întâmplă fără ea. (123)

De asemenea:
Ce nu-i dat să se întâmple, nu se-ntâmplă; ceea ce-i menit să se-ntâmple, se întâmplă fără greutate. Ceea ce nu-i sortit să rămână, dispare chiar și din palmă. (124)

După cum vițelul își găsește mama chiar și printr-o mie de vaci, tot astfel fapta săvârșită odinioară îl urmează pe făptuitor. (125)

Fapta pe care a săvârșit-o altă dată cineva doarme împreună cu el când doarme și-l însoțește atunci când merge; căci e nedezlipită de suflet. (126)

După cum umbra și lumina sunt veșnic strâns legate una de alta, astfel fapta și făptașul sunt prinși unul de altul. (127)

De aceea fii energic aici pe loc! Postăvarul zise:
– Draga mea, n-ai grăit cum trebuie. Fără muncă încordată fapta nu dă roade. Doar se spune:
După cum bătaia din palme nu se poate face cu o singură mâmă, tot așa fapta fără silință nu aduce folos. (128)

Privește: mâncarea dobândită prin faptă nu poate cu nici un chip să intre în gură la vremea mesei fără silință din partea mâinilor. (129)

Tot astfel:
Izbânda vine la omul energic și cu suflet de leu; numai oamenii nevrednici spun mereu: ”Destinul e destin.” Biruie destinul și fă o faptă eroică, după puterile tale. Dacă cu toată sforțarea ta nu izbutești, ai oare vreo vină în aceasta? (130)

De asemenea:
Treburile izbutesc prin silință, nu prin dorinți. Vânatul nu intră în gura leului adormit. (131)

O, rege, fără silință nu se îndeplinesc dorințele. Numai cei fără curaj spun: ”Ce e dat să se întâmple, se întâmplă.” (132)

Dacă destinul nu dă izbândă faptei pe care o săvârșește omul după puterile sale, nu trebuie învinovățit omul; bărbăția lui a fost înfrântă de destin. (133)

De aceea trebuie cu orice preț să plec în alt ținut!
Luând această hotârâre, se duse în orașul Chiabureni*, unde stătu trei ani; și după ce strânse trei sute de galbeni, se întoarse din nou spre căminul său. La mijlocul drumului, pe când trecea printr-o pădure, îl apucă noaptea. De frica fiarelor, se urcă într-un smochin mare. Dar abia ațipi și auzi în întuneric doi oameni cu înfățisarea grozavă* vorbind între ei. Unul din ei spunea:
– Ziditorule, nu știi oare că lui Somilaka nu-i dat să aibă avere, ci doar atât cât îi trebuie să mănânce și să se îmbrace? De ce dar i-ai dat trei sute de galbeni?
– Destinule, răspunse acela, eu trebuie să dau celor harnici; sfârșitul însă atârnă de tine.
Când postăvarul își pipăi nodul de la haină în care ținea aurul, văzu că-i gol. Atunci se gândi scârbit: ” Ah, ce să fie asta? Banii pe care i-am câștigat cu atâta trudă s-au dus într-o clipă. Cum să mă arăt soției și prietenilor mei, după ce am muncit în zadar și fără nici un ban?” Gândindu-se astfel, plecă înapoi spre orașul de unde venise. Acolo într-un singur an câștigă cinci sute de galbeni. Apoi se îndreptă din nou spre locul său de baștină. La jumătatea drumului, pe când străbătea din nou pădurea pe la asfințitul soarelui, se temu să nu piardă aurul. De aceea, deși era foarte obosit, nu se odihni, ci, cuprins de dorul casei, își grăbi mersul. Deodată văzu înaintea sa doi oameni care se apropiau vorbind între ei. Unul din ei spunea:
– Ziditorule, de ce i-ai dat acestuia cinci sute de galbeni? Nu știi că el nu poate avea nimic decât pentru mâncare și îmbrăcăminte? Celălalt răspunde:
– Eu trebuie să dau celor sârguitori. Însă sfârșitul atârnă de tine. De ce dar mă dojenești? Auzind aceasta, Somilaka își cercetă nodul din haină și văzu că aurul nu mai era. Atunci, în culmea deznădejdei, se gândi: ”Ah, la ce mi-i bună viața, după ce mi s-a luat avutul? Am să mă omor, spânzurându-mă de zmochinul acesta.” Luând această hotărâre, făcu o funie din darbha** și, trecându-și gâtul prin laț, se legă de o cracă. Dar tocmai când să-și dea drumul, un om care stătea în văzduh îi zise:
– Hei, Somilaka, nu te apuca de năzbâtii. Eu sunt cel care ți-a luat averea. Peste mâncare și îmbrăcăminte nu-ți îngădui să ai nici un ban. Du-te dar acasă. Totuși îndrăzneala ta îmi place. De aceea să nu-ți fie fără folos că m-ai văzut. Cere un lucru pe care-l dorești. Somilaka zise:
– Dacă-i așa, atunci dă-mi să am bani mulți! Celălalt întreabă:
– Ce-ai să faci cu banii, de vreme ce nu te poți folosi de ei? Căci ție nu-ți este dat să ai decât hrană și îmbrăcăminte. Doar se spune:
Ce folosește fericirea care aparține numai unuia, ca o soție, și care nu-i gustată în comun, ca o curtezană de către drumeți? (134)

Somilaka zise: – Chiar dacă nu mi-ar folosi, doresc să am bani. Doar se spune:
Chiar cel zgârcit și din neam de rând este veșnic servit de oamenii care caută sprijinul lui. Acela-i om pe lumea aceasta, care și-a strâns avere. (135)

De asemenea:
Slabe sau bine prinse, or cădea sau n-or cădea, draga mea, sunt cincisprezece ani de când le tot privesc. (136)

– Ce-i asta? întrebă necunoscutul. Celălalt povesti:

Adaptare Legal Style: Ana-Maria Antonovici
Intern SSJ

* Panciatantra (Cele cinci cărți ale înțeleciunii) este un text remarcabil și bogat în reguli discutabile.

« povestea anterioară

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate